NOUL STATUT (2008) PENTRU
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BISERICII ORTODOXE ROMANE

Statutul Bisericii Ortodoxe Romane poate fi descarcat aici in format pdf...

DISPOZITII GENERALE

Art.1 – Biserica Ortodoxa Româna este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici, monahi si mireni, constituiti canonic în parohii si mânastiri din eparhiile Patriarhiei Române aflate în interiorul si în afara granitelor României, care marturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfânt, pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Traditii si participa la viata Bisericii prin aceleasi Sfinte Taine, slujbe liturgice si rânduieli canonice.
Art.2 – (1) Biserica Ortodoxa Româna, de origine apostolica, este si ramâne în comuniune si unitate dogmatica, liturgica si canonica cu Biserica Ortodoxa universala.
(2) Biserica Ortodoxa Româna este autocefala si unitara în organizarea si în lucrarea sa pastorala, misionara si administrativa.
Art.3 – (1) Biserica Ortodoxa Româna are conducere sinodala ierarhica, potrivit învataturii si canoanelor Bisericii Ortodoxe si traditiei sale istorice.
(2) Biserica Ortodoxa Româna se administreaza în mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constituite din clerici si mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispozitiilor prezentului Statut si altor dispozitii ale autoritatii bisericesti competente.
Art.4 – (1) Biserica Ortodoxa Româna este autonoma fata de Stat si fata de alte institutii.
(2) Biserica Ortodoxa Româna stabileste relatii de dialog si cooperare cu Statul si cu diferite institutii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educationale si social-filantropice.
Art.5 – (1) Biserica Ortodoxa Româna cuprinde pe crestinii ortodocsi din tara si pe crestinii ortodocsi români din afara granitelor tarii, precum si pe cei primiti canonic în comunitatile ei.
(2) Biserica Ortodoxa Româna este nationala si majoritara potrivit vechimii apostolice, traditiei, numarului de credinciosi si contributiei sale deosebite la viata si cultura poporului român. Biserica Ortodoxa Româna este Biserica neamului românesc.

PARTEA I ORGANIZAREA

Art.6 – (1) Biserica Ortodoxa Româna este organizata ca Patriarhie, cu titulatura “Patriarhia Româna”.
(2) Patriarhia Româna cuprinde eparhii (Arhiepiscopii si Episcopii) grupate în Mitropolii, precum si alte unitati în interiorul sau în afara granitelor României, dupa cum urmeaza:
A. În interiorul granitelor României:
I. – Mitropolia Munteniei si Dobrogei, cuprinzând:
1. ArhiArhiepiscopia Bucurestilor, cu sediul în municipiul Bucuresti.
2. ArhiArhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanta.
3. ArhiArhiepiscopia Târgovistei, cu sediul în municipiul Târgoviste.
4. Arhiepiscopia Argesului si Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Arges.
5. Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei, cu sediul în municipiul Buzau.
6. Arhiepiscopia Dunarii de Jos, cu sediul în municipiul Galati.
7. Arhiepiscopia Sloboziei si Calarasilor, cu sediul în municipiul Slobozia.
8. Arhiepiscopia Alexandriei si Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.
9. Arhiepiscopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.
10. Arhiepiscopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.
II. – Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cuprinzând:
11. ArhiArhiepiscopia Iasilor, cu sediul în municipiul Iasi.
12. ArhiArhiepiscopia Sucevei si Radautilor, cu sediul în municipiul Suceava.
13. Arhiepiscopia Romanului, cu sediul în municipiul Roman.
14. Arhiepiscopia Husilor, cu sediul în municipiul Husi.
III. – Mitropolia Ardealului, cuprinzând:
15. ArhiArhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.
16. Arhiepiscopia Covasnei si Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.
IV. – Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, cuprinzând:
17. ArhiArhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.
18. ArhiArhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.
19. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea.
20. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Maramuresului si Satmarului, cu sediul în municipiul Baia Mare.
21. Arhiepiscopia Salajului, cu sediul în municipiul Zalau.
V. – Mitropolia Olteniei, cuprinzând:
22. ArhiArhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.
23. Arhiepiscopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.
24. Arhiepiscopia Severinului si Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin.
25. Arhiepiscopia Slatinei, cu sediul în municipiul Slatina.
VI. – Mitropolia Banatului, cuprinzând:
26. ArhiArhiepiscopia Timisoarei, cu sediul în municipiul Timisoara.
27. Arhiepiscopia Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei, cu sediul în municipiul Arad.
28. Arhiepiscopia Caransebesului, cu sediul în municipiul Caransebes.
29. Arhiepiscopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârset.
30. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna din Ungaria, cu sediul în Gyula.
VII. Unitati dependente direct de Patriarhia Româna: Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetul Marmatiei.
B. În afara granitelor României:
I. Mitropolia Basarabiei, autonoma si de stil vechi si Exarhat al Plaiurilor, cuprinzând:
31. ArhiArhiepiscopia Chisinaului, cu sediul în municipiul Chisinau.
32. Arhiepiscopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul în orasul Balti.
33. Arhiepiscopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul în orasul Cantemir.
34. Arhiepiscopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Româna din Transnistria), cu sediul la Dubasari.
II. Mitropolia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale si Meridionale, cuprinzând:
35. ArhiArhiepiscopia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.
36. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Italiei, cu sediul la Roma.
37. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Spaniei si Portugaliei, cu sediul la Madrid.
III. Mitropolia Ortodoxa Româna a Germaniei, Europei Centrale si de Nord, cuprinzând:
38. ArhiArhiepiscopia Ortodoxa Româna a Germaniei, cu sediul la Nürnberg.
39. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.
IV. (40) ArhiArhiepiscopia Ortodoxa Româna a celor doua Americi, cu sediul la Chicago.
V. (41) Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Australiei si Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne.
VI. Reprezentante ale Patriarhiei Române: Asezamintele Românesti de la Locurile
Sfinte (Ierusalim, Iordan si Ierihon), Parohia Ortodoxa Româna de la Sofia (Bulgaria),
Reprezentanta Patriarhiei Române pe lânga institutiile europene (Bruxelles).
VII. Unitatile ortodoxe române care pastreaza legaturi spirituale si culturale cu
Patriarhia Româna: Asezamintele Românesti din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu si altele).
Art.7 – (1) Înfiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si Episcopiilor se fac prin hotarâri ale Sfântului Sinod tinând seama de cerintele pastoral-misionare si luând în considerare organizarea administrativteritoriala
a statului.
(2) Titulatura Mitropolitilor, Arhiepiscopilor si Episcopilor este cea a Mitropoliei sau a
eparhiei în care pastoresc. Titulatura Episcopilor-vicari patriarhali, a Episcopilor-vicari si a
Arhiereilor-vicari se stabileste de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului pentru Episcopiivicari
patriarhali si a Chiriarhului locului pentru Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari.
(3) Ierarhii eparhioti din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut si cu
importanta pastoral-misionara, administrativa si cultural-nationala, care s-au distins printr-o
slujire chiriarhala deosebita si îndelungata a Bisericii, la propunerea Patriarhului facuta în
consultare cu Sinodul Permanent, pot primi cu aprobarea Sfântului Sinod ranguri cu titlu
personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi si de arhiepiscop onorific cei dintre
episcopi, eparhia pastrându-si în continuare locul stabilit în dipticele canonic si administrativ al
Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, Episcopiile vechi pot deveni Arhiepiscopii, pe baza
unei motivatii temeinice.
(4) Membrii Sfântului Sinod carora li se acorda ranguri onorifice cu titlu personal vor fi
î nscrisi în lista membrilor Sfântului Sinod si pomeniti la slujbele religioase dupa Mitropolitii,
respectiv, dupa Arhiepiscopii din ordinea administrativa a Bisericii Ortodoxe Române.
(5) Succesorii în scaunul arhiepiscopilor si episcopilor care au primit ranguri onorifice
cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.
(6) Hotarârile luate în temeiul prevederilor alin.1, 2 si 3 din prezentul articol se
comunica ministerului de resort.
Art.8 – (1) Organizarea canonica si pastorala a credinciosilor ortodocsi români din afara
granitelor României se asigura de catre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
(2) Episcopiile, Arhiepiscopiile, Mitropoliile si alte unitati bisericesti din afara
granitelor tarii sunt organizate si functioneaza în conformitate cu statutele proprii, aprobate de
Sfântul Sinod, concordante cu .

CAPITOLUL I

Organizarea centrala
Art.9 – În Biserica Ortodoxa Româna, la nivel central functioneaza:
I. Organisme centrale deliberative:
A. Sfântul Sinod,
B. Sinodul Permanent,
C. Adunarea Nationala Bisericeasca.
II. Organisme centrale executive:
A. Patriarhul,
B. Consiliul National Bisericesc,
C. Permanenta Consiliului National Bisericesc.
III. Organisme centrale administrative:
A. Cancelaria Sfântului Sinod,
B. Administratia Patriarhala.
Dispozitii comune
Art.10 – (1) Organismele centrale deliberative si executive bisericesti sunt valabil constituite cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor lor si iau hotarâri, de regula, cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici si mireni alesi se face de catre Adunarea Nationala Bisericeasca.
(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre Presedinte, cu cel putin 14 zile înainte de data fixata pentru sedinta, iar în cazuri exceptionale în cel mai scurt timp posibil.
(4) Deschiderea si închiderea sedintelor de lucru ale organismelor centrale deliberative si executive se face de catre Presedinte.
(5) Procesul-verbal al fiecarei sedinte de lucru a organismelor centrale deliberative si executive se semneaza de Presedinte si de Secretarii desemnati.
(6) Hotarârile organismelor centrale deliberative si executive sunt obligatorii pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna.

SECTIUNEA I
Organisme centrale deliberative

A. Sfântul Sinod
Art.11 – Sfântul Sinod este cea mai înalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate.
Art.12 – (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarh si toti Mitropolitii, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioti, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari în functiune. Ierarhii în functie au îndatorirea de a-si desfasura activitatea în cooperare sinodala, supunându-se hotarârilor Sfântului Sinod si prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrasi din functie au îndatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.
(2) Presedintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, presedinte al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Mitropolitul Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalti Mitropoliti, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Româna (diptice).
(3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.
Art.13 – Sfântul Sinod se întruneste anual în cel putin doua sedinte de lucru în
perioadele de primavara si toamna, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
Sfântul Sinod se poate întruni si în sedinte solemne.
Art.14 – Atributiile Sfântului Sinod sunt:
a. Pastreaza unitatea dogmatica, liturgica si canonica în Biserica Ortodoxa Româna,
precum si comuniunea cu întreaga Biserica Ortodoxa;
b. Examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar, pe care o solutioneaza în conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe si hotaraste, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;
c. Hotaraste cu privire la sfintirea Sfântului si Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoralmisionare din Biserica Ortodoxa Româna;
d. Hotaraste în privinta canonizarii sfintilor si emite Tomosul de proclamare a canonizarii;
e. Exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte
normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învatamântul teologic si religios, la
asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, în special cel bisericesc, precum si
î n alte domenii de interes bisericesc si social;
f. Aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, si hotaraste asupra modificarii acestuia;
g. Aproba regulamentele bisericesti întocmite în conformitate cu prezentul Statut;
h. Initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu Statul si cu alte institutii în domenii de
interes general bisericesc;
i. Exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societatii;
j. Aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, înfiintarea,
desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor si Mitropoliilor apartinatoare Patriarhiei Române;
k. Aproba statutele eparhiilor, Mitropoliilor si ale altor unitati bisericesti din afara granitelor României;
l. Alege, cu voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti, pe Patriarh, si cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe Mitropolitii, Arhiepiscopii si pe Episcopii eparhioti pentru eparhiile apartinatoare Patriarhiei Române;
m. Alege, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe Episcopiivicari patriarhali, pe Episcopii-vicari si pe Arhiereii-vicari;
n. Emite Gramata pentru întronizarea Patriarhului;
o. Hotaraste cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;
p. Hotaraste, cu o majoritate de doua treimi din totalul membrilor sai, cu privire la trimiterea în judecata canonica a acelora dintre membrii sai care sunt învinuiti de abateri de la învatatura si disciplina Bisericii;
q. Aproba sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire si se pronunta asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al Chiriarhului locului;
r. Îndruma si supravegheaza ca activitatea organismelor deliberative si executive de la Episcopii, Arhiepiscopii, Mitropolii si Patriarhie sa se desfasoare potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
s. Initiaza si cultiva relatii fratesti inter-ortodoxe, relatii de dialog si cooperare intercrestina
si inter-religioasa pe plan national si international;
t. Aproba normele privind organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt teologic preuniversitar si universitar, precum si cele privind predarea religiei în scolile de stat, particulare si confesionale. Stabileste normele privind învatamântul confesional de toate nivelurile, precum si programele pentru catehizarea tinerilor si adultilor;
u. Aproba normele activitatii misionar-pastorale si pe cele pentru promovarea vietii religioase si morale a clerului;
v. Stabileste normele activitatii de asistenta social-filantropica pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna si aproba masurile pentru organizarea asistentei religioase în armata, penitenciare, spitale, camine pentru copii si pentru batrâni, asezaminte sociale destinate
persoanelor defavorizate etc.;
w. Hotaraste înfiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti
cu caracter national care sunt constituite si conduse de catre Biserica Ortodoxa Româna; acorda
sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înfiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor
si fundatiilor ortodoxe din Patriarhia Româna care au conducere proprie si activeaza în eparhiile acesteia.
x. Initiaza, autorizeaza si supravegheaza traducerea, diortosirea, editarea si difuzarea
Sfintei Scripturi, tiparirea si raspândirea cartilor de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie si a manualelor de religie; supravegheaza din punct de vedere dogmatic, liturgic si canonic, lucrarile de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta bisericeasca ortodoxa si ia masurile cuvenite în caz de abateri;
y. Aproba anual modul de constituire si de repartizare a Fondului Central Misionar;
instituie fonduri speciale si stabileste modul de constituire si destinatia acestora;
z. Interpreteaza, în forma definitiva si obligatorie, pentru toate organismele bisericesti,
dispozitiile statutare sau regulamentare.
Art.15 – (1) Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a se supune deliberarii, Sfântul Sinod alege, dintre membrii sai, patru Comisii sinodale.
(2) Fiecare Comisie este prezidata de un Mitropolit si are un raportor. Ceilalti mitropoliti sunt co-presedinti ai Comisiilor în care sunt repartizati de Sfântul Sinod.
(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:
a. Comisia Pastorala, Monahala si Sociala,
b. Comisia Teologica, Liturgica si Didactica,
c. Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplina,
d. Comisia pentru Comunitati Externe, Relatii inter-ortodoxe, inter-crestine si interreligioase.
(4) Sfântul Sinod decide daca o problema trebuie examinata în comun de doua sau mai multe Comisii.
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor sub-comisii speciale afiliate uneia din cele patru Comisii. Din sub-comisii pot face parte si ierarhi din alte comisii si pot fi cooptati profesori de teologie, clerici, monahi,
mireni, specialisti în domeniul abordat, dupa modelul Sub-comisiei pentru canonizarea sfintilor români.
Art.16 – Sfântul Sinod poate invita în Comisiile sale, pentru consultare, profesori de
teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti în domenii abordate.
B. Sinodul Permanent
Art.17 – (1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care functioneaza în
timpul dintre sedintele Sfântului Sinod, când importanta unor probleme impune examinarea lor
fara întârziere.
(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarh si toti Mitropolitii în functie de la
eparhiile din tara si din afara granitelor României. Din Sinodul Permanent fac parte si alti trei
ierarhi eparhioti (1 Arhiepiscop si 2 Episcopi) desemnati anual de Sfântul Sinod.
(3) Presedintele Sinodului Permanent este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, sedintele
Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevazuta la art.12, alin. 2 din prezentul Statut.
(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre
Presedintele sau, ori de câte ori este nevoie.
(5) Secretarul Sfântului Sinod este si Secretarul Sinodului Permanent.
(6) Sinodul Permanent ia hotarâri valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu
dintre membrii prezenti.
(7) Dispozitiile art.16 din prezentul Statut se aplica si cu privire la sedintele Sinodului
Permanent.
Art.18 – (1) Sinodul Permanent exercita, în timpul dintre sedintele Sfântului Sinod,
atributiile acestuia prevazute la art.14, lit. e, i, r, t si x.
(2) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului sau a membrilor sai, examineaza si
formuleaza propuneri privind probleme ce urmeaza a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod.
(3) Sinodul Permanent exercita orice alte atributii ce i se dau de catre Sfântul Sinod sau
prin Statut si regulamente.
(4) Sinodul Permanent aduce la cunostinta Sfântului Sinod, pentru ratificare, hotarârile
luate în timpul dintre sedintele acestuia.
C. Adunarea Nationala Bisericeasca
Art.19 – Adunarea Nationala Bisericeasca este organismul central deliberativ al
Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice si
patrimoniale.
Art.20 – (1) Adunarea Nationala Bisericeasca este alcatuita din câte trei reprezentanti ai
fiecarei eparhii, un cleric si doi mireni, delegati de Adunarile Eparhiale, pe termen de patru ani.
Ei pot fi delegati pentru cel mult doua mandate.
(2) Ierarhii Sfântului Sinod participa la lucrarile Adunarii Nationale Bisericesti.
(3) Presedintele Adunarii Nationale Bisericesti este Patriarhul. În lipsa Patriarhului,
sedintele sunt prezidate în ordinea prevazuta în art.12, alin. 2 din prezentul Statut.
(4) Hotarârile Adunarii Nationale Bisericesti devin executorii dupa ratificarea lor de catre Sfântul Sinod.
Art.21 – Adunarea Nationala Bisericeasca se întruneste o data pe an în sedinta de lucru,
iar, în caz de necesitate, ori de câte ori este nevoie. Adunarea Nationala Bisericeasca se
î ntruneste si în sedinte solemne.
Art.22 – Atributiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a. Sustine drepturile si activitatile Bisericii Ortodoxe Române;
b. Avizeaza regulamente de aplicare ale prezentului Statut cu privire la domenii de
activitate date în competenta sa de catre Sfântul Sinod;
c. La propunerea Patriarhului, alege pe membrii Consiliului National Bisericesc;
d. Adopta masuri generale pentru sprijinirea asezamintelor culturale, social-filantropice,
economice si fundationale ale Bisericii;
e. Stabileste mijloacele de ajutorare ale organismelor si institutiilor centrale bisericesti;
f. Examineaza si aproba Raportul general anual al Consiliului National Bisericesc,
privind activitatea din Biserica Ortodoxa Româna si hotaraste cu privire la masurile ce trebuie
luate pentru buna desfasurare a vietii bisericesti;
g. Aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei
Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al institutiilor
centrale bisericesti;
h. Aproba bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al institutiilor centrale bisericesti;
i. Aproba masuri unitare privind administrarea bunurilor mobile si imobile, aflate în
proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din întreaga Biserica Ortodoxa Româna, precum si a
celor fundationale;
j. Aproba proiecte sociale, culturale, educationale si comunicationale;
k. Stabileste mijloacele de ajutorare a românilor din afara granitelor României;
l. Exercita orice alte atributii care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele bisericesti
sau de catre Sfântul Sinod.
Art.23 – (1) Pentru studierea problemelor si formularea propunerilor ce urmeaza a fi
supuse deliberarii, Adunarea alege, la începutul fiecarui mandat de patru ani, dintre membrii ei
clerici si mireni, cinci Comisii de lucru permanente, care au câte un presedinte, vice-presedinte si
raportor desemnati de plen, la propunerea Presedintelui. Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti
sunt:
a. Comisia administrativ-juridica si de validare,
b. Comisia sociala si pentru comunicatii media,
c. Comisia culturala si educationala,
d. Comisia economica, bugetara si de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericesti),
e. Comisia pentru românii ortodocsi de peste hotare.
(2) La lucrarile Comisiei pentru românii ortodocsi de peste hotare pot fi invitati si
reprezentanti clerici si mireni ai eparhiilor ortodoxe române de peste hotare, când ordinea de zi
impune acest lucru.
(3) La convocarea Presedintelui, Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti se pot întruni
si între sedintele acesteia, potrivit cerintelor.
SECTIUNEA a II-a
Organisme centrale executive
A. Patriarhul
Art.24 – Patriarhul este Întâistatatorul între Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române si
Presedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti.
Art.25 – (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucurestilor si
Mitropolitul Munteniei si Dobrogei.
(2) Titulatura sa este: “Preafericirea Sa, Preafericitul Parinte (N), Arhiepiscopul
Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei
si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României”.
(3) In conformitate cu Sfintele Canoane, cu traditia panortodoxa si cu practica Bisericii
Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul este pomenit de catre Mitropoliti,
Mitropolitii sunt pomeniti de catre ierarhii sufragani, iar Arhiepiscopii si Episcopii sunt pomeniti
de catre preotii slujitori.
(4) Patriarhul poarta ca însemne distinctive: o cruce si doua engolpioane, haine de
culoare alba: reverenda si rasa, culion si camilafca având cruce.
(5) Patriarhul exercita drepturile si îndeplineste îndatoririle prevazute de Sfintele
Canoane, de prezentul Statut si de regulamentele bisericesti.
Art.26 – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are urmatoarele atributii:
a. Convoaca si prezideaza organismele centrale deliberative si executive bisericesti si
vegheaza pentru aducerea la îndeplinire a hotarârilor acestora;
b. Dispune masurile necesare, potrivit hotarârii Sfântului Sinod, pentru pregatirea si
sfintirea Sfântului si Marelui Mir la Patriarhia Româna;
c. Reprezinta Patriarhia Româna în relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, în
justitie si fata de terti, personal sau prin delegati împuterniciti;
d. Reprezinta Biserica Ortodoxa Româna în relatiile cu celelalte Biserici Ortodoxe
surori, personal sau prin delegati;
e. Reprezinta, personal sau prin delegati, Biserica Ortodoxa Româna în relatiile cu
celelalte Biserici crestine, organizatii inter-crestine, organizatii religioase si inter-religioase, din
tara si de peste hotare;
f. Adreseaza scrisori pastorale pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna, cu
î ncuviintarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;
g. Viziteaza frateste pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, în eparhiile lor;
h. Se îngrijeste de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor
vacante;
i. Prezideaza Sfântul Sinod pentru alegerea Mitropolitilor ortodocsi români din tara si
din afara granitelor;
j. Hirotoneste împreuna cu alti ierarhi si întronizeaza pe mitropoliti;
k. Emite Gramata pentru întronizarea Mitropolitilor din tara si din afara granitelor;
l. Numeste loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantei scaunelor mitropolitane;
m. Sfatuieste frateste pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din tara si din afara
granitelor si conciliaza eventuale neîntelegeri dintre acestia;
n. Examineaza, în Sinodul Permanent, plângerile împotriva ierarhilor, iar rezultatul îl
aduce la cunostinta Sfântului Sinod;
o. În consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidati de Episcopvicar
patriarhal si prezideaza alegerea acestora;
p. Numeste, mentine si revoca într-o sedinta a Permanentei Consiliului National
Bisericesc personalul de conducere, precum si celelalte categorii de personal clerical si neclerical
de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administratia Patriarhala, de la Institutul Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si de la celelalte institutii centrale bisericesti;
q. Confirma si dizolva, prin Decizie Patriarhala, Adunarile Eparhiale;
r. Exercita dreptul de devolutiune în mitropolii pentru restabilirea ordinii canonice si
administrative;
s. Conform traditiei ortodoxe are dreptul de a înfiinta stavropighii patriarhale si a le
conduce prin delegatii sai, în limitele competentelor stabilite prin Decizie Patriarhala, aducând la
cunostinta Chiriarhului locului acestea;
t. Exercita orice alte atributii prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut, de
regulamentele bisericesti sau încredintate de Sfântul Sinod.
Art.27 – Pentru desfasurarea activitatii curente, la dispozitia Patriarhului se afla
Cabinetul Patriarhului, coordonat de un consilier patriarhal, cu personalul corespunzator si
serviciile aferente: Secretariat, Registratura, Arhiva, Biblioteca etc.
B. Consiliul National Bisericesc
Art.28 – Consiliul National Bisericesc este organism central executiv al Sfântului Sinod
si al Adunarii Nationale Bisericesti.
Art.29 – (1) Consiliul National Bisericesc se întruneste la convocarea Presedintelui, cel
putin de doua ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul National Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunarii Nationale
Bisericesti, câte un cleric si câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din tara, desemnati
pe o perioada de patru ani si pentru cel mult doua mandate.
(3) Presedintele Consiliului National Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsa loctiitorul
sau, conform prevederilor art.12, alin. 2 din prezentul Statut. Membrii Sfântului Sinod pot
participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului.
(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului National Bisericesc,
cu vot deliberativ.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general
bisericesc sunt membri permanenti ai Consiliului National Bisericesc, cu vot consultativ.
(6) Consiliul National Bisericesc ia hotarâri valabile prin consens sau cu votul a
jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(7) Secretar al sedintelor este consilierul coordonator de la Cabinetul Patriarhal, iar în
lipsa acestuia unul din consilierii patriarhali desemnat de Patriarh.
Art.30 – Consiliul National Bisericesc exercita în timpul dintre sedintele Adunarii
Nationale Bisericesti atributiile acesteia prevazute în art.22, lit. a, d si e, precum si urmatoarele
atributii:
a. Întocmeste raportul anual privind activitatea generala a Bisericii Ortodoxe Române;
b. Întocmeste contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei
Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte
institutii centrale bisericesti;
c. Întocmeste bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte institutii centrale bisericesti;
d. Aproba planul de activitate al Editurii, Tipografiei si Atelierelor Institutului Biblic si
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;
e. Hotaraste asupra modului de administrare a bunurilor mobile si imobile ale
Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ale
celorlalte institutii centrale bisericesti si ale fundatiilor bisericesti centrale;
f. Hotaraste asupra transmiterii cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra
bunurilor imobile ale Patriarhiei (vânzare sau schimb), precum si asupra grevarii cu sarcini sau
afectarii de servituti a bunurilor Patriarhiei, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile, cu
respectarea prevederilor statutare, regulamentare bisericesti si legale;
g. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale
Sfântului Sinod, Sinodului Permanent si Adunarii Nationale Bisericesti.
C. Permanenta Consiliului National Bisericesc
Art.31 – (1) Între sedintele Consiliului National Bisericesc functioneaza Permanenta
Consiliului National Bisericesc, ca organism central executiv.
(2) Ea se compune din Patriarh, ca presedinte, Episcopii-vicari patriarhali, Vicarul
administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc, ca membri si ia
hotarâri valide prin consensul membrilor prezenti.
(3) Din încredintarea Patriarhului, Permanenta Consiliului National Bisericesc poate fi
prezidata de unul din Episcopii-vicari patriarhali. În aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor
este supus aprobarii Patriarhului. Hotarârile devin executorii numai dupa confirmarea lor în scris,
de catre Patriarh.
Art.32 – Permanenta Consiliului National Bisericesc, prezidata de Patriarh, exercita
atributiile Consiliului National Bisericesc, cu exceptia celor prevazute la art.30, lit.f, în perioada
dintre sedintele sale, precum si urmatoarele competente:
a. Examineaza orice problema bisericeasca, misionar-pastorala, culturala, sociala,
administrativ-gospodareasca, economic-financiara etc. din cadrul institutiilor centrale bisericesti
ce urmeaza a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative si executive si face
propuneri statutare;
b. Examineaza si definitiveaza darile de seama anuale asupra activitatii institutiilor
centrale bisericesti;
c. Prezinta spre definitivare contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al
institutiilor centrale bisericesti;
d. Prezinta spre definitivare proiectul bugetului general anual al institutiilor centrale
bisericesti;
e. Întocmeste planurile anuale ale activitatii institutiilor centrale bisericesti;
f. Analizeaza si face propuneri Consiliului National Bisericesc privind modul de
administrare a bunurilor mobile si imobile ale institutiilor centrale bisericesti si ale fundatiilor
bisericesti centrale;
g. Administreaza Fondul Central Misionar în limita bugetului aprobat de Sfântul Sinod
si prezinta anual, acestuia, contul de executie bugetara;
h. Administreaza fondurile special instituite la nivelul Administratiei Patriarhale potrivit
destinatiei lor si în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul Sinod despre situatia
acestora;
i. Aproba proiectele de investitii în limita bugetului Administratiei Patriarhale, al
Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte institutii centrale
bisericesti;
j. Face demersuri pe lânga autoritatile publice centrale si locale si pe lânga alte institutii,
pentru obtinerea de sprijin destinat activitatilor interne si internationale organizate de Patriarhia
Româna prin institutiile centrale bisericesti, precum si pentru acordarea altor forme de sprijin de
la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unitatilor de cult din
interiorul sau din afara granitelor României;
k. Hotaraste asupra acceptarii donatiilor, legatelor, sponsorizarilor si cumpararii de
bunuri în favoarea Patriarhiei Române pentru institutiile sale centrale.
Art.33 – (1) Permanenta Consiliului National Bisericesc se întruneste la convocarea
Presedintelui, ori de câte ori este nevoie.
(2) Consilierul coordonator al Cabinetului Patriarhal sau, în absenta acestuia, unul dintre
ceilalti consilieri patriarhali, desemnat de Presedinte, întocmeste procesul-verbal al sedintelor
Permanentei Consiliului National Bisericesc.
Art.34 – Hotarârile Permanentei Consiliului National Bisericesc sunt aduse la
î ndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod si de sectoarele celorlalte institutii centrale bisericesti.
SECTIUNEA a III-a
Organisme centrale administrative
Art.35 – (1) În exercitarea atributiilor sale executive de Presedinte al organismelor
centrale bisericesti deliberative si executive si Întâistatator al Bisericii Ortodoxe Române,
Patriarhul este ajutat de:
A. Cancelaria Sfântului Sinod,
B. Administratia Patriarhala.
(2) Din încredintarea Patriarhului, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele Administratiei
Patriarhale si celelalte institutii centrale bisericesti sunt coordonate de Episcopii-vicari patriarhali
sau de catre un delegat al Patriarhului.
(3) Episcopii-vicari patriarhali se aleg de catre Sfântul Sinod în conformitate cu
prevederile art.131 din prezentul Statut si sunt asimilati în drepturile de pomenire si cinstire cu
episcopii eparhioti.
(4) Episcopii-vicari patriarhali îndeplinesc atributiunile delegate lor, prin Decizie, de
catre Patriarh.
A. Cancelaria Sfântului Sinod
Art.36 – (1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al Sfântului
Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunarii Nationale Bisericesti, al Patriarhului, al Consiliului
National Bisericesc si al Permanentei acestuia.
(2) Secretarul Sfântului Sinod, prin Decizie Patriarhala, coordoneaza Cancelaria
Sfântului Sinod având colaboratori pe Vicarul administrativ patriarhal si consilierul patriarhal de
resort.
(3) Vicarul administrativ patriarhal împreuna cu consilierul patriarhal din Cancelaria
Sfântului Sinod, sub conducerea Episcopului-Vicar Patriarhal, pregatesc lucrarile pentru
convocarea organismelor centrale deliberative si executive bisericesti si cele care se supun
examinarii acestora.
(4) Cancelaria Sfântului Sinod elaboreaza, pastreaza si pregateste pentru publicarea în
Revista “Biserica Ortodoxa Româna”, procesele-verbale ale sedintelor de lucru ale organismelor
centrale bisericesti, comunica centrelor eparhiale hotarârile acestora si tine evidenta modului de
aducere a lor la îndeplinire, cu exceptia celor care sunt date în competenta Sectoarelor
Administratiei Patriarhale prevazute la art.37 din prezentul Statut sau altor institutii centrale
bisericesti.
(5) Elaboreaza corespondenta organismelor centrale bisericesti si a Presedintelui
acestora cu autoritatile publice centrale în probleme care privesc viata religioasa din Biserica
Ortodoxa Româna.
(6) Întocmeste si supune aprobarii Deciziile Patriarhale de atributii ale personalului de
conducere din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod si de la celelalte institutii centrale bisericesti.
(7) Centralizeaza datele referitoare la domeniile vietii religioase din Patriarhia Româna
pentru evidenta si publicare în presa bisericeasca.
(8) Cancelaria Sfântului Sinod este pastratoarea sigiliului Sfântului Sinod.
(9) Pentru îndeplinirea atributiilor sale, ca organism central administrativ, Cancelaria
Sfântului Sinod are urmatoarele servicii: Oficiul canonico-juridic, Secretariat, registratura si
arhiva, Personal-resurse umane, Biblioteca Sfântului Sinod si altele, a caror activitate este
organizata de Vicarul administrativ patriarhal.
B. Administratia Patriarhala
Art.37 – (1) Administratia Patriarhala, ca organism central administrativ, are în
atributiile sale studierea si întocmirea referatelor privitoare la problemele bisericesti de
competenta organismelor centrale deliberative si executive, prin urmatoarele sectoare
administrative de specialitate:
a. Sectorul teologic-educational,
b. Sectorul social-filantropic,
c. Sectorul economic-financiar (cu urmatoarele servicii: Contabilitate, Tehnic, Comisia
de Pictura Bisericeasca),
d. Sectorul patrimoniu cultural,
e. Sectorul patrimoniu imobiliar,
f. Sectorul relatii bisericesti si inter-religioase,
g. Sectorul comunitati externe,
h. Sectorul comunicatii si relatii publice,
i. Corpul de inspectie si control (audit).
(2) Prin hotarâri ale Permanentei Consiliului National Bisericesc pot lua fiinta si alte
sectoare si servicii în cadrul Administratiei Patriarhale.
(3) Prin Decizie Patriarhala, Episcopii-vicari patriarhali coordoneaza sectoarele
Administratiei Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort sau pe inspectorii
de specialitate.
(4) Prin sectoarele administrative de specialitate si prin serviciile aferente, Administratia
Patriarhala studiaza problemele bisericesti specifice acestora care intra în competenta
organismelor centrale deliberative si executive, comunica centrelor eparhiale hotarârile acestora
si tine evidenta modului de aducere a lor la îndeplinire.
Art.38 – (1) Corpul de inspectie si control are în componenta sa:
a. Un inspector general bisericesc, cu atributii generale de control si referent la Comisia
Canonica, Juridica si pentru Disciplina a Sfântului Sinod pentru cererile de iertare în cazurile de
caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile eparhiale;
b. Inspectori pentru institutiile de învatamânt universitar si preuniversitar teologic
(Facultati de teologie, Seminarii teologice liceale si Scoli de cântareti bisericesti);
c. Inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire
juridica.
(2) Membrii Corpului de inspectie si control (audit) îsi desfasoara activitatea din
dispozitia Patriarhului, potrivit atributiilor prevazute de Statut, de regulamentele bisericesti si de
legislatia în vigoare.
Art.39 – (1) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorii
patriarhali se numesc si se revoca, în conditiile art.26, lit. p din prezentul Statut, dintre preotii
doctori, absolventi de masterat, licentiati în teologie sau în alte specializari, cu activitati si
aptitudini deosebite, fara impedimente juridic-canonice. Clericii din institutiile centrale
bisericesti pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Patriarh.
(2) Vicarului administrativ patriarhal, consilierilor patriarhali si inspectorilor patriarhali
li se fixeaza, prin Decizie a Patriarhului, sfera de activitate si atributiile în cadrul Sectoarelor pe
care le coordoneaza, ca membri ai Permanentei Consiliului National Bisericesc sau ca invitati.
(3) Vicarul administrativ patriarhal si consilierii patriarhali participa la sedintele
organismelor centrale deliberative si executive bisericesti, cu vot consultativ, iar la sedintele
Permanentei Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.

CAPITOLUL al II-lea
Organizarea locala

Art.40 – (1) Unitatile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizata ca
Patriarhie, sunt:
a. Parohia,
b. Mânastirea,
c. Protopopiatul (Protoieria),
d. Vicariatul,
e. Eparhia (ArhiArhiepiscopia si Arhiepiscopia),
f. Mitropolia.
(2) Fiecare din unitatile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispozitiile
prezentului Statut, are dreptul de a se conduce si de a se administra autonom fata de alta parte
componenta de acelasi rang si de a participa, prin reprezentantii sai alesi, clerici si mireni – în
cazul parohiilor si eparhiilor, la lucrarile unitatilor componente superioare.
(3) Modul de constituire si functionare a unitatilor componente si a organismelor locale
de acelasi grad este identic pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna.
Despre personalitatea juridica
Art.41 – (1) Patriarhia, Mitropolia, ArhiArhiepiscopia, Arhiepiscopia, Vicariatul, Protopopiatul
(Protoieria), Mânastirea si Parohia sunt persoane juridice de drept privat si utilitate publica, cu
drepturile si obligatiile prevazute de prezentul Statut.
(2) Aceste persoane juridice au dreptul la doua coduri unice de înregistrare fiscala, atât
pentru activitatea non profit cât si pentru cea economica.
Art.42 – Înfiintarea si desfiintarea unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe
Române se comunica pentru evidenta ministerului de resort.

SECTIUNEA I

A. Parohia
Art.43 – Parohia este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici si mireni, situata pe un
anume teritoriu si subordonata Centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic,
administrativ si patrimonial, condusa de un preot paroh numit de Chiriarhul (arhiepiscopul sau
episcopul) eparhiei respective.
Art.44 – Înfiintarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale si desfiintarea de parohii
se aproba de catre Consiliul Eparhial, tinând seama de cerintele misionare si pastorale din
teritoriu.
Art.45 – Credinciosii parohiei au drepturi ca: de a beneficia de asistenta religioasa, de a
alege si a fi alesi în organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, dupa posibilitati;
si îndatoriri ca: de a sustine, întari si marturisi credinta Bisericii Ortodoxe; de a vietui potrivit
î nvataturii de credinta ortodoxa; de a participa la sfintele slujbe; de a se împartasi cu Sfintele
Taine; de a împlini faptele milei crestine; de a întretine si a ajuta biserica si pe slujitorii ei.
Art.46 – (1) Comunitatea credinciosilor care nu poate sustine cu mijloace proprii o
parohie, prin hotarârea Permanentei Consiliului Eparhial, se poate alatura la o comunitate vecina,
î mpreuna cu care formeaza parohia. În acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea
de filie, iar membrii sai au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de parohie, ca si cei din comunitatea
la care se alatura.
(2) Prin hotarâre a Permanentei Consiliului Eparhial, parohiile cu posibilitati economice
ajuta parohiile sarace si cu numar mic de credinciosi.
Art.47 – (1) În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, tinând cont de conditiile misionarpastorale
si de numarul de credinciosi, de posibilitatile materiale, ca si de situarea lor în mediul
urban si rural, parohiile sunt de trei categorii, pe baza unor criterii stabilite de consiliile
eparhiale.
(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aproba de Permanenta Consiliul Eparhial, în
baza raportului cuprinzând datele statistice oficiale (numar de credinciosi, conditii materiale,
zona geografica, medie de vârsta etc.).
Art.48 – (1) Pe durata activitatii lor în parohie, preotii si diaconii sunt datori a locui în
parohie, în case parohiale, acolo unde acestea exista, sau în case închiriate, si au dreptul de
folosinta gratuita a unei anumite suprafete de teren, proprietatea parohiei, aprobata de Centrul
eparhial.
(2) Pentru asigurarea unei prezente stabile a preotului (preotilor) în parohie, acolo unde
nu se afla casa parohiala, aceasta va fi construita, iar daca nu sunt conditii pentru construire,
Consiliul Parohial va lua masuri pentru achizitionarea unei case existente sau pentru plata chiriei
locuintei preotului, pâna când se va construi casa parohiala noua.
(3) La parohiile si bisericile noi, Consiliile Parohiale, sub îndrumarea Centrului
eparhial, vor prevedea în buget, vor initia si sustine construirea de case parohiale destinate ca
locuinta slujitorilor Sfântului Altar.
B. Parohul
Art.49 – (1) Preotul paroh, ca delegat al Chiriarhului, este pastorul sufletesc al
credinciosilor dintr-o parohie, iar în activitatea administrativa este conducatorul administratiei
parohiale si presedinte al Adunarii Parohiale, al Consiliului Parohial si al Comitetului Parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de Chiriarh într-o sedinta a
Permanentei Consiliului Eparhial, având în vedere calitatea activitatii desfasurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate
î ncredinta de catre Chiriarh si celorlalti preoti slujitori, într-o sedinta a Permanentei Consiliului
Eparhial.
Art.50 – În cadrul întreitei slujiri preotesti: învatatoreasca, sfintitoare si pastoralmisionara,
parohul exercita urmatoarele atributii:
a. Savârseste Sfânta Liturghie si Laudele bisericesti în duminici, sarbatori si în alte zile
ale saptamânii, cu rostirea cuvântului de învatatura; savârseste Sfinte Taine si ierurgii;
catehizeaza copii, tineri si adulti conform îndrumarilor Centrului eparhial si asigura accesul
zilnic în locasul de cult, conform programului afisat la intrarea în biserica;
b. Aduce la îndeplinire toate dispozitiile prezentului Statut, ale regulamentelor
bisericesti si ale organismelor bisericesti centrale, în ceea ce priveste parohia;
c. Aduce la îndeplinire hotarârile organismelor eparhiale si dispozitiile autoritatii
superioare bisericesti (Protopop, Episcop sau Arhiepiscop) referitoare la viata parohiala;
d. Întocmeste si aduce la îndeplinire prevederile programului anual al activitatilor
pastoral-misionare, social-filantropice si administrativ-gospodaresti ale parohiei, încunostiintând
Centrul eparhial si pe credinciosi de rezultatele actiunilor întreprinse în acest sens.
e. Cu aprobarea prealabila scrisa a Chiriarhului, reprezinta parohia în justitie, în fata
autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati. În aceeasi masura, clericii din
parohii, în virtutea juramântului de ascultare (subordonare) fata de Chiriarh depus la hirotonie si,
respectiv, monahii, în virtutea votului monahal al ascultarii, pot sa compara în fata instantelor
judecatoresti numai cu aprobarea prealabila scrisa a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes
personal;
f. Convoaca si prezideaza Adunarea Parohiala, Consiliul Parohial si Comitetul Parohial;
g. Aduce la îndeplinire hotarârile Adunarii Parohiale si ale Consiliului Parohial;
h. Tine registrul cu evidenta tuturor parohienilor;
i. Tine la zi evidenta botezatilor, cununatilor si decedatilor din parohie în registrele
speciale (mitricale) si emite certificate de botez si de cununie;
j. Administreaza patrimoniul parohiei în conformitate cu hotarârile Adunarii Parohiale
si ale Consiliului Parohial si controleaza modul de administrare a bunurilor institutiilor culturale,
social-filantropice si fundationale bisericesti din parohie;
k. Întocmeste si tine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natura, biblioteca,
precum si arhiva parohiei. Detine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh.
Art.51 – (1) Pe lânga preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai multi preoti si
diaconi slujitori numiti de Chiriarh într-o sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial. Numarul
slujitorilor la parohie se stabileste în functie de cerintele misionar-pastorale locale constatate de
conducerea eparhiei.
(2) Parohul, preotii si diaconii slujitori, precum si personalul bisericesc neclerical, sunt
datori sa locuiasca în parohie.
Art.52 – (1) La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali în drepturile si
î ndatoririle sacramentale, învatatoresti si pastoral-misionare. Dintre acestia, celor mai harnici si
constiinciosi li se poate încredinta, de catre Chiriarh, oficiul de paroh, pentru intensificarea
activitatii parohiale.
(2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat si aprobat de
Chiriarh, pe baza raportului întocmit de catre delegatii Centrului eparhial.
(3) Preotii si diaconii, personalul didactic din învatamântul teologic si cel care preda
religia, studentii în teologie, precum si dascalii (catehetii) care au absolvit Scoala de cântareti
bisericesti au îndatorirea pastorala si misionara de a face catehizare în parohiile la care slujesc
sau în care locuiesc, în acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de catre Sfântul Sinod
si Centrele eparhiale.
(4) Preotii, diaconii si cântaretii bisericesti au drepturile si îndatoririle prevazute de
Sfintele Canoane, prezentul Statut, regulamentele bisericesti si hotarârile Centrului eparhial.
Art.53 – (1) Mai multe parohii (10 – 15) din cadrul unui Protopopiat se constituie întrun
Cerc Misionar pentru desfasurarea de activitati bisericesti, misionar-pastorale, culturale si
sociale.
(2) Chiriarhul deleaga pe unul din preoti drept coordonator al Cercului Misionar.
C. Adunarea Parohiala
Art.54 – (1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea Parohiala.
(2) Adunarea Parohiala este compusa din credinciosii majori ai parohiei, barbati si
femei, care marturisesc prin credinta, faptele si tinuta lor morala, atasamentul fata de Biserica
Ortodoxa, de învatatura ei de credinta si de institutiile ei.
(3) Presedintele Adunarii Parohiale este preotul paroh, iar în lipsa acestuia, preotul
delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o alta parohie învecinata. În cazul în care
la Adunare ia parte si protopopul sau un preot delegat de catre Centrul eparhial, acesta
prezideaza sedinta.
(4) Preotii si diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum si preotii pensionari care au
domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai Adunarii Parohiale.
Art.55 – (1) Adunarea Parohiala exercita urmatoarele atributii:
a. Alege membrii Consiliului Parohial si pe cei ai Comitetului Parohial;
b. Aproba raportul de activitate al Consiliului Parohial;
c. Aproba raportul de activitate al Comitetului Parohial;
d. Aproba bugetul anual al parohiei;
e. Ia hotarâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si întretinerea bisericii, a casei
parohiale si a altor cladiri ale parohiei;
f. Hotaraste înfiintarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic si
stabileste normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;
g. La propunerea Consiliului Parohial fixeaza cuantumul contributiilor benevole de cult,
potrivit nevoilor parohiei;
h. Examineaza si completeaza raportul anual despre mersul tuturor activitatilor
parohiei;
i. Aproba anual contul de executie si bilantul financiar-contabil al parohiei;
j. Face propuneri spre aprobare Consiliului Eparhial, cu privire la transmiterea cu orice
titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor imobile parohiale (vânzare, cumparare,
î nchiriere, schimb etc.), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor
parohiale, cu exceptia bunurilor sacre, care nu pot fi înstrainate;
k. Aproba masuri pentru administrarea proprietatilor mobile si imobile ale parohiei,
supraveghind buna întretinere a edificiilor bisericesti, culturale, social-filantropice si
fundationale;
(2) Hotarârile Adunarii Parohiale cu privire la atributiile aratate sub lit. d, e, i si j devin
valabile numai dupa verificarea si aprobarea lor de catre Consiliul Eparhial.
Art.56 – (1) Adunarea Parohiala se întruneste în sedinta ordinara o data pe an si anume
î n primul trimestru al anului, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
(2) Adunarea Parohiala este convocata de presedinte, cu cel putin o saptamâna înainte
de data fixata pentru întrunire, înstiintând despre aceasta pe Protopop. În caz de neputinta sau rea
vointa a parohului, Adunarea Parohiala este convocata si prezidata de Protopop, din
î ncredintarea Chiriarhului.
(3) Convocarea va cuprinde locul, data si ora Adunarii, precum si problemele ce se vor
discuta, va fi citita de preotul paroh în biserica, îndata dupa terminarea Sfintei Liturghii si va fi
afisata la usa bisericii.
Art.57 – (1) Adunarea Parohiala este valabil constituita în prezenta preotului paroh sau
a preotului delegat de catre Centrul eparhial si a cel putin o zecime din totalul membrilor înscrisiîn lista membrilor Adunarii.
(2) Daca la data fixata pentru Adunare nu se întruneste numarul necesar de membri,
Adunarea are loc, fara vreo alta convocare, în duminica urmatoare, în acelasi loc si la aceeasi
ora, când Adunarea este valabil constituita cu numarul de membri prezenti, dintre care nu pot
lipsi doua treimi dintre membrii Consiliului Parohial.
Art.58 – (1) Adunarea Parohiala ia hotarâri valabile cu votul a jumatate plus unu dintre
membrii prezenti.
(2) Lucrarile si hotarârile Adunarii Parohiale se consemneaza într-un registru de
procese-verbale ale sedintelor Adunarii.
(3) Împotriva hotarârilor Adunarii Parohiale se pot face contestatii la Permanenta
Consiliului Eparhial numai de catre membrii Adunarii Parohiale înscrisi în lista si prezenti la
sedinta Adunarii Parohiale care a adoptat hotarârea contestata.
(4) Contestatiile se depun în termen de 14 zile lucratoare de la data sedintei, la
Protopopiat, care le va înregistra si înainta, odata cu avizul acestuia, Permanentei Consiliului
Eparhial.
D. Consiliul Parohial
Art.59 – (1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunarii Parohiale.
Adunarea Parohiala este cea care alege din sânul ei pe membrii Consiliului Parohial – în numar
de 7, 9 sau 12 membri – în functie de categoria parohiei, precum si 2-4 membri supleanti.
(2) Membrii Consiliului Parohial si supleantii, persoane majore, se aleg pe termen de
patru ani, activeaza benevol si pot fi realesi.
(3) Membrii aceleiasi familii, precum si rudeniile spirituale (nasii si finii) nu pot fi în
acelasi timp membri ai Consiliului Parohial.
(4) Sunt membri de drept în Consiliul Parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca
presedinte, ceilalti preoti si diaconi slujitori activi ai parohiei, precum si primul cântaret (cantor,
dascal) al bisericii parohiale.
Art.60 – Pentru activitate potrivnica Bisericii, membrii Consiliului Parohial pot fi
revocati de Permanenta Consiliului Eparhial, la cererea motivata a parohului, avizata de
Protopop, sau în urma constatarii de catre autoritatea superioara bisericeasca. Membrii revocati
nu pot fi realesi timp de cinci ani în Consiliul parohial.
Art.61 – (1) În afara atributiilor prevazute la art.55, lit. a, b, c, d, e, i si j, Consiliul
Parohial exercita toate atributiile Adunarii Parohiale, când aceasta nu este întrunita, precum si
urmatoarele atributii:
a. Desemneaza dintre membri Adunarii Parohiale un delegat pentru alegerea membrilor
mireni ai Adunarii Eparhiale, din circumscriptia respectiva;
b. Întocmeste bugetul parohial si urmareste modul de chivernisire al acestuia;
c. Întocmeste raportul privind contul de executie si bilantul financiar-contabil al
parohiei;
d. Elaboreaza raportul anual privind activitatea Consiliului Parohial, pe care îl prezinta
spre aprobare Adunarii Parohiale;
e. Desemneaza doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului Parohial;
f. Primeste si verifica justificarea financiara anuala a gestiunii Comitetului Parohial;
g. Aproba propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu vesminte, icoane,
obiecte si carti de cult, cele necesare pentru serviciul religios si a institutiilor parohiale (culturale,
sociale, fundationale), precum si alocarea fondurilor corespunzatoare;
h. Vegheaza ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumânari, calendare, obiecte si
carti de cult, precum si tiparituri de zidire duhovniceasca, sa se faca numai de la Centrul eparhial,
pentru sustinerea activitatilor misionare ale eparhiei respective;
i. Unde sunt mai multi slujitori ai altarului, încredinteaza, cu proces-verbal, pangarul
unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii raspunderi materiale si gestionare de catre
acesta.
(2) Hotarârile în legatura cu prevederile de la alin.1, lit. a, e si i ale prezentului articol
se comunica Protopopului, pentru aprobare.
Art.62 – (1) Consiliul Parohial se întruneste lunar sau cel putin o data pe trimestru.
(2) Convocarea o face preotul paroh cu minimum o saptamâna înainte de data întrunirii,
cu prezentarea problemelor ce se afla pe ordinea de zi.
(3) Consiliul Parohial este legal constituit cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si
ia hotarâri valabile cu votul a doua treimi dintre membrii prezenti.
(4) Lucrarile si hotarârile Consiliului Parohial se consemneaza într-un registru de
procese-verbale ale sedintelor Consiliului.
(5) Hotarârile Consiliului Parohial sunt valabile pentru toti credinciosii parohiei.
(6) Eventualele contestatii împotriva hotarârilor Consiliului se pot face în cel mult 14
zile la Protopop, care este dator sa le înainteze, cu avizul sau, Permanentei Consiliului Eparhial,
î n termen de cel mult 5 zile.
Art.63 – Consiliul Parohial deleaga unul sau doi membri care, în calitate de epitropi,
sprijina parohul în administrarea corecta si eficienta a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se
comunica Protopopiatului pentru aprobare într-o sedinta de lucru a acestuia.
E. Administrarea bunurilor parohiale
Art.64 – (1) Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile si imobile
î mpreuna cu Consiliul Parohial, sub controlul Centrului eparhial, si raspunde canonic-disciplinar,
administrativ-bisericesc în fata acestuia, iar pentru administrarea si gestionarea defectuoasa a
averii bisericesti, raspunde în fata instantelor civile, în baza legislatiei civile si penale.
(2) Când unele atributii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de
la parohie, potrivit prevederilor art.61, lit. i din prezentul Statut, acesta raspunde canonicdisciplinar,
administrativ-bisericesc, civil si penal pentru gestionarea bunurilor încredintate.
(3) Aprobarea anuala a gestiunii nu-l exonereaza de raspundere pe paroh, pe preotul sau
diaconul gestionar, pentru neregulile descoperite ulterior.
Art.65 – Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are urmatoarele indatoriri:
a. Sa administreze corect bunurile mobile si imobile ale parohiei, institutiilor culturale, sociale si fundationale, precum si fondurile parohiale pe baza registrelor de evidenta financiarcontabila, de gestiune si inventar;
b. Sa ia masuri pentru pastrarea în siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale parohiei;
c. Sa tina registrul de venituri si cheltuieli;
d. Sa prezinte Consiliului Parohial, la sfârsitul anului, un raport asupra veniturilor si
cheltuielilor bisericesti, culturale, sociale si fundationale;
e. Sa se îngrijeasca, împreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropii, de luarea
masurilor pentru întretinerea, repararea si restaurarea edificiilor bisericesti parohiale, ale
institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale, a casei parohiale, a curtii si cimitirului
parohial, precum si a altor bunuri bisericesti parohiale; sa construiasca sau sa cumpere o casa
parohiala acolo unde nu exista;
f. Sa se îngrijeasca, împreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropii, de înscrierea în
evidentele parohiale si ale autoritatilor centrale si locale competente a bunurilor mobile si
imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum si de întocmirea si buna pastrare a
actelor de proprietate potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericesti, a hotarârilor
organelor bisericesti centrale si eparhiale. Câte o copie legalizata a actelor de proprietate a
bunurilor parohiei se pastreaza la Protopopiat si la Centrul eparhial;
g. Sa încaseze sumele cuvenite parohiei potrivit hotarârilor Adunarii Parohiale si sa
faca, la timp, platile curente.
F. Comitetul Parohial
Art.66 – (1) Comitetul Parohial este organismul bisericesc parohial care functioneaza
sub presedintia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului Parohial sunt alesi de Adunarea
Parohiala. Comitetul Parohial are un numar dublu de membri fata de cel al Consiliului Parohial.
(2) Comitetul Parohial este alcatuit din persoane majore ale comunitatii parohiale, pe
principiul voluntariatului.
(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh ajutat de un Birou de Conducere compus
din: coordonator de programe, secretar si casier.
(4) Comitetul Parohial are prevederi si evidenta gestionara proprie în cadrul bugetului
parohial pentru activitatile desfasurate utilizând, sub controlul preotului paroh, acelasi cont
bancar si face justificarea financiara anuala fata de Consiliul Parohial. Pentru controlul financiar
al Comitetului Parohial sunt desemnati doi cenzori de catre Consiliul Parohial.
(5) Revocarea membrilor Comitetului Parohial se face potrivit procedurii prevazute
pentru membrii Consiliului Parohial, la art.60 din prezentul Statut.
Art.67 – (1) Comitetul Parohial are cinci servicii, fiecare fiind condus de un coordonator numit de catre Biroul de Conducere.
(2) Serviciile Comitetului Parohial au urmatoarele atributii:
a. Serviciul social:
1. Coopereaza permanent cu asistentii sociali ai parohiei, Protopopiatului si Centrului eparhial;
2. Coopteaza în Comitetul Parohial, pentru colaborare, pe asistentul social sau lucratorul social
de la primaria locala, sau, dupa caz, îl invita la sedintele Comitetului;
3. Colaboreaza cu unitatile medicale si sprijina diferite programe de sanatate;
4. Se ocupa cu ajutorarea saracilor, orfanilor, vaduvelor si a vârstnicilor;
5. Sprijina integrarea sociala a detinutilor eliberati din penitenciare;
6. Sprijina reinsertia sociala a tinerilor institutionalizati care, dupa împlinirea vârstei de 18 ani,
au parasit centrele de plasament;
7. Coopereaza cu organizatii neguvernamentale în conditiile legislatiei bisericesti în vigoare;
8. Sprijina programul de asistenta maternala si adoptiile nationale;
9. Promoveaza si sustine programe social-filantropice ale parohiei; sprijina si întretine cantina
sociala a parohiei;
10. Coopereaza în permanenta cu preotii misionari din sistemul de sanatate, penitenciare si
armata, azile, orfelinate etc.;
11. Cu acordul autoritatii bisericesti superioare, colecteaza ajutoare în situatii de urgenta si
sprijina constituirea unui fond financiar pentru astfel de situatii;
12. Sprijina programele de prevenire si eradicare a violentei în familie, de combatere a traficului
de fiinte umane, a drogurilor si altele, precum si acordarea asistentei spirituale si materiale
familiilor din care parintii au plecat la munca sau studii în strainatate ori au emigrat definitiv.
b. Serviciul misionar:
1. Coopereaza cu alte parohii, cu mânastiri si cu duhovnici din zona;
2. Promoveaza difuzarea si citirea Sfintei Scripturi si a cartilor duhovnicesti, cu recomandarea
preotului paroh;
3. Îl sprijina pe preotul paroh în organizarea unor activitati misionare, pentru o mai buna
cunoastere, pastrare si consolidare a credintei ortodoxe;
4. Ajuta la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovnicesti si a altor manifestari
religioase si sprijina achizitionarea de material audio-vizual cu caracter religios;
5. Organizeaza vizite misionare în spitale, în penitenciare, în centre pentru ocrotirea copiilor si
a vârstnicilor si în familii aflate în dificultate;
6. Mentine, în permanenta, legatura cu asociatiile bisericesti ortodoxe de pe teritoriul parohiei
si al eparhiei;
7. Identifica si sprijina persoanele indecise si oscilante din punct de vedere religios, pentru
î ntarirea lor în credinta si participarea la viata Bisericii;
8. Ajuta Consiliul Parohial la colectarea Fondului Central Misionar, Fondului Filantropia si a
unor fonduri speciale în situatii de urgenta.
c. Serviciul cultural:
1. Initiaza si sprijina achizitionarea si distribuirea cartilor de cult, icoane, cruciulite si carti de
zidire sufleteasca pentru credinciosi si pentru biblioteca parohiala;
2. Încurajeaza în comunitate citirea cartilor si a revistelor din biblioteca parohiala, audierea
programelor radiofonice ortodoxe si vizionarea programelor ortodoxe de televiziune;
3. Împreuna cu profesorii de religie, încurajeaza participarea elevilor la Sfinta Liturghie si la
alte slujbe bisericesti, precum si la activitati cultural-educative care promoveaza credinta
crestina ortodoxa;
4. Sprijina înfiintarea de capele sau paraclise în scolile din cuprinsul parohiei;
5. Organizeaza festivitati legate de marile sarbatori bisericesti si nationale mentionate în
calendarul bisericesc anual;
6. Sustine cântarea omofona si a corului bisericii;
7. Organizeaza actiuni privind pastrarea si promovarea traditiilor, a folclorului si a specificului
cultural local si national;
8. Înfiinteaza si acorda burse de studiu si ajutoare pentru elevii merituosi si pentru cei din
familii cu posibilitati materiale modeste;
9. Organizeaza, cu sprijinul profesorilor si donatorilor, meditatii gratuite pentru elevii
saraci din parohie;
10. Antreneaza intelectualii din parohie în activitati de promovare a credintei ortodoxe si a
culturii românesti.
d. Serviciul pentru tineret:
1. Promoveaza cartea religioasa în rândul tinerilor si încurajeaza publicarea unei foi parohiale;
2. Invita personalitati culturale pentru conferinte adresate tinerilor;
3. Organizeaza întâlniri cu tineri, la care sunt invitati ierarhi, preoti, profesori de Teologie;
4. Acorda premii în carti elevilor merituosi din comunitate, proveniti din institutii de ocrotire
sociala sau din familii si medii sociale defavorizate;
5. Sprijina pe preotul paroh în aducerea la îndeplinire a deciziilor Sfântului Sinod sau ale
Chiriarhului locului în probleme de educatie a tineretului scolar de toate vârstele;
6. Organizeaza pelerinaje, excursii si tabere de tineret cu caracter crestin.
e. Serviciul administrativ-gospodaresc:
1. Se îngrijeste de înzestrarea si înfrumusetarea bisericii, precum si de cimitirul parohial;
2. Se îngrijeste de întretinerea monumentelor Eroilor si a troitelor de pe teritoriul parohiei;
3. Are grija de întretinerea curtii bisericii, a spatiilor verzi si a incintei (casa parohiala, casa de
praznuire, clopotnita, capela, muzeu etc.).
Art.68 – Parohiile pot colabora cu filiale ale asociatiilor si fundatiilor bisericesti
constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea Chiriarhului.

SECTIUNEA a II-a

A. Protopopiatul (Protoieria)
Art.69 – (1) Protopopiatul (Protoieria) este o unitate bisericeasca administrativa care
cuprinde mai multe parohii arondate de pe teritoriul aceleiasi eparhii.
(2) Înfiintarea, desfiintarea, delimitarea si schimbarea întinderii teritoriale a
protopopiatelor se aproba de Adunarea Eparhiala, la propunerea Consiliului Eparhial, tinând
seama de cerintele misionar-pastorale locale, precum si de situarea parohiilor si filiilor dintr-o
zona geografica.
(3) Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativa proprie în cadrul careia
functioneaza personal clerical si neclerical aferent competentelor date prin Statut si
regulamentele bisericesti.
(4) Personalul administrativ clerical si neclerical din cancelaria protopopiatului se
numeste de Chiriarh, într-o sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial, pe baza unei liste de mai
multi candidati intervievati în prealabil la Centrul eparhial.
B. Protopopul (Protoiereul)
Art.70 – (1) Protopopul (Protoiereul) este preotul conducator al protopopiatului si al
cancelariei administrative a protopopiatului, în numele Chiriarhului.
(2) Protopopul se numeste sau se reconfirma de Chiriarh pe o perioada de patru ani,
î ntr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului Eparhial, tinându-se seama de urmatoarele
criterii: media generala de licenta în teologie minimum 8,50; cel putin cinci ani vechime în
preotie; fara impedimente juridic-canonice si având o activitate deosebita liturgica,
administrativ-pastorala, misionara, culturala si sociala.
(3) Protopopul poate fi revocat de Chiriarh într-o sedinta de lucru a Permanentei
Consiliului Eparhial pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare.
Art.71 – Protopopul are urmatoarele atributii exercitate prin mandat, în numele
Chiriarhului:
a. Îndruma, coordoneaza si supravegheaza activitatea bisericeasca a parohiilor si filiilor
din protopopiat;
b. Inspecteaza, cel putin o data pe an, parohiile, filiile si asezamintele sociale din
protopopiat, constatând calitatea vietii religioase, morale si sociale a parohienilor; verifica
registrele contabile, arhiva si biblioteca, starea bisericii, a cladirilor bisericesti, a cimitirelor,
precum si a altor bunuri bisericesti;
c. Înscrie în registrul de inspectie al parohiei procesul-verbal amanuntit privind
constatarile facute. O copie a acestuia se înainteaza Centrului eparhial, cu raport si propuneri, iar
al treilea exemplar ramâne la protopopiat;
d. Supravegheaza si îndruma activitatea catehetica, misionar-pastorala, culturala si
social-filantropica a preotimii, astfel ca aceasta sa se desfasoare în conformitate cu prevederile
statutare si regulamentare bisericesti, cu hotarârile Sfântului Sinod si ale organismelor eparhiale;
e. Întocmeste si prezinta anual Permanentei Consiliului Eparhial situatia privind
bunurile mobile si imobile proprietati ale parohiilor si filiilor din cuprinsul Protopopiatului;
f. Urmareste ca ordinele si dispozitiile autoritatilor superioare bisericesti sa fie
transmise la timp unitatilor si personalului bisericesc din Protopopiat si sa fie aduse la
î ndeplinire;
g. Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti,
diaconi si cântareti bisericesti;
h. Aproba preotilor si diaconilor din protopopiat pâna la 8 zile pe an din concediul legal
de odihna, asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot si informând despre aceasta Centrul
eparhial;
i. Aproba concediul de odihna personalului neclerical de la parohii si protopopiat, iar
pentru personalul clerical înainteaza Centrului eparhial spre aprobare planificarea concediului
anual de odihna;
j. Întocmeste un raport anual general despre întreaga viata bisericeasca din protopopiat,
pe care îl înainteaza Chiriarhului si îl face cunoscut preotilor din protopopiat la prima conferinta
administrativa din fiecare an;
k. Avizeaza asupra tuturor lucrarilor organismelor parohiale, care urmeaza a fi supuse
aprobarii organismelor eparhiale;
l. Sustine acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistorului Disciplinar Protopopesc;
m. Coordoneaza, supravegheaza si raspunde de activitatea Cancelariei administrative a
protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare, cu dispozitiile date de
conducerea eparhiala si cu normele legislatiei civile în vigoare.
n. Întocmeste trimestrial un raport pastoral-misionar si financiar privind activitatea
protopopiatului, pe care îl înainteaza pentru aprobare catre Permanenta Consiliului Eparhial;
o. Întocmeste bugetul anual al protopopiatului si îl prezinta spre aprobare Permanentei
Consiliului Eparhial;
p. Propune Chiriarhului acordarea de ranguri si distinctii de vrednicie clericilor si
credinciosilor merituosi.
q. Îndeplineste orice alte atributii date de organismele eparhiale sau de Chiriarh pentru
bunul mers al vietii bisericesti.
Art.72 – Protopopul este, pe teritoriul protopopiatului sau, reprezentantul oficial al
Centrului eparhial fata de autoritatile publice locale si fata de terti si îndeplineste sarcinile ce-i
sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamentele bisericesti si alte dispozitii în vigoare. În
aceasta calitate lucreaza cu încuviintarea Chiriarhului pe care îl informeaza, în prealabil, asupra
problemelor respective.

SECTIUNEA a III-a
Vicariatul (Ortodox Ucrainean)

Art.73 – (1) Vicariatul este o unitate bisericeasca administrativa cu regim special
misionar-pastoral subordonata direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate,
parohii si mânastiri.
(2) Organizarea si functionarea Vicariatului se face pe baza unui regulament propriu
aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului si se comunica ministerului de resort.
(3) Conducatorul Vicariatului si protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiti de
Patriarh dintre preotii din Vicariat în aceleasi conditii prevazute pentru personalul clerical de
conducere de la eparhii.
(4) Numirea, transferarea si sanctionarea personalului clerical si neclerical de la unitatile
bisericesti din cuprinsul Vicariatului se face de catre Patriarh, la propunerea conducatorului
Vicariatului, dupa consultarea acestuia cu Chiriarhul locului.
(5) Pentru buna desfasurare a activitatii sacramentale, învatatoresti, de conducere,
pastoral-misionare si social-filantropice în cuprinsul Vicariatului, Patriarhul poate apela frateste
la Chiriarhii eparhiilor pe raza carora functioneaza unitatile bisericesti din Vicariat.
(6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical si neclerical din cadrul
Vicariatului se bucura de aceleasi drepturi si are aceleasi îndatoriri ca si categoriile de personal
similar de la eparhii, în conditiile prezentului Statut.
(7) Unitatile bisericesti din cuprinsul Vicariatului primesc Antimisul, Sfântul si Marele
Mir si pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Româna.

SECTIUNEA a IV-a
A. Mânastirea

Art.74 – (1) Mânastirea este o comunitate de calugari sau calugarite care s-au hotarât în
mod liber sa-si duca viata în înfrânare, saracie de buna voie si ascultare.
(2) Schitul si metocul functioneaza în subordinea mânastirii rânduita de Chiriarh sau,
direct, a Centrului eparhial.
(3) Catedrala eparhiala are statut canonic de mânastire.
(4) Mânastirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducatorul ei canonic,
î n conditiile art.79, alin. 1 din prezentul Statut.
Art.75 – (1) Înfiintarea, desfiintarea si transformarea mânastirilor de calugari în
mânastiri de calugarite sau a mânastirilor de calugarite în mânastiri de calugari, precum si
ridicarea schiturilor la rang de mânastiri se aproba de catre Sinodul Mitropolitan la propunerea
motivata a Chiriarhilor eparhiilor sufragane, dupa o atenta si riguroasa evaluare a motivelor, a
existentei bazei materiale si a personalului monahal necesar, precum si a conditiilor misionare
locale.
(2) Înfiintarea, desfiintarea si transformarea schiturilor si a metocurilor de calugari în
schituri si metocuri de calugarite sau a schiturilor si a metocurilor de calugarite în schituri si
metocuri de calugari se aproba de catre Chiriarh, aducându-se la cunostinta Consiliului Eparhial.
(3) În mânastirea, schitul sau metocul date în folosinta prin sfintire, nici unul dintre
ctitori, donatori si binefacatori nu are vreun drept de proprietate, folosinta sau amestec în
conducerea, administrarea si viata spirituala a acestora.
Art.76 – Potrivit menirii sale, fiecare mânastire sau schit, prin organismele sale de
conducere, are datoria:
a. Sa-si rânduiasca programul în asa fel încât sa devina un loc de aleasa viata
duhovniceasca, de practicare a virtutilor crestinesti, de evlavioasa participare la slujbele
religioase, de zidire sufleteasca, atât pentru vietuitori, cât si pentru închinatori;
b. Sa practice îndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atât pentru folosul vietuitorilor,
cât si al credinciosilor, dovedind prin fapte bune dragoste fata de comunitatea monahala, de Biserica si de popor;
c. Sa vegheze ca toti calugarii si calugaritele cu aptitudini pentru studiu sa fie îndatorati,
cu binecuvântarea Chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de învatamânt teologic din eparhie
sau din eparhiile învecinate;
d. Potrivit mijloacelor materiale pe care le are, mânastirea sau schitul sa vina în ajutor
eparhiei si tuturor institutiilor acesteia, dupa solicitarile Centrului eparhial, precum si sa sustina
asezaminte social-filantropice;
e. Sa se aprovizioneze cu lumânari si colportaj de la Centrul eparhial;
f. Sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste).
Art.77 – Cu aprobarea Chiriarhului, în mânastiri se pot organiza:
a. Scoli teologice preuniversitare: Seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica
a personalului monahal în domeniul asistentei sociale, a educatiei religioase si a restaurarii
patrimoniului bisericesc, precum si Scoli de cântareti bisericesti;
b. Cursuri religioase aprobate de Chiriarh, pentru îndrumarea monahala duhovniceasca
a personalului monahal;
c. Cursuri de arte si meserii, precum si ateliere în domeniile picturii si iconografiei,
vitraliilor si mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, tesatoriei de stofe bisericesti si
î mbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte
activitati compatibile cu viata monahala aprobate de Chiriarh, personalul monahal fiind dator ca,
pe lânga ascultarile din obste, sa lucreze în cadrul acestora, acolo unde sunt organizate;
Art.78 – (1) Primirea în mânastire a celor ce doresc sa intre în monahism se face la
cererea scrisa a candidatului, cu recomandare de la duhovnic si staret (a) si cu aprobarea
Chiriarhului.
(2) Vârsta minima pentru primirea în mânastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta
vârsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De
asemenea, este interzisa închinovierea si promovarea în cinul monahal a celor cu obligatii si
responsabilitati familiale sau urmariti penal.
(3) Tunderea în monahism se face, cu aprobarea Chiriarhului, dupa cel putin trei ani de
cercetare canonica si vietuire în mânastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai
Chiriarhul din motive misionare urgente.
(4) Hirotonirea monahilor în treapta de ierodiacon si ieromonah se face cu aprobarea
Chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (Seminar sau Facultate) si au
promovat examenul de capacitate;
(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o mânastire (schit), inclusiv pensionarii, indiferent de
rangurile si functiile detinute anterior, se vor supune rânduielilor mânastiresti, comune pentru
î ntreaga obste.
B. Conducerea mânastirii
Art.79 – (1) Chiriarhul este conducatorul canonic al mânastirilor, schiturilor si
metocurilor din eparhia sa. Prin delegatie din partea Chiriarhului, conducerea mânastirii este
asigurata de staret (a), a schitului de egumen (a), iar a metocului de calugarul (calugarita) anume
desemnat (a) ca administrator.
(2) Staretul (a) si egumenul (a) se numesc direct de Chiriarh dintre calugarii cei mai
vrednici, cu o frumoasa vietuire în mânastire, cu intensa activitate duhovniceasca, cu studii
teologice sau, în mânastirile cu obste mai mare, dintre primii trei candidati desemnati de sobor,
î n baza calitatilor enumerate mai înainte, în cazul când Chiriarhul a dispus sa se faca alegere;
(3) Staretul este ajutat în îndeplinirea atributiilor sale de conducere de: Soborul
mânastiresc, Consiliul duhovnicesc si de învatatura, Consiliul economic si Consiliul de disciplina
(judecata).
(4) Cu aprobarea scrisa a Chiriarhului, staretul (a) reprezinta mânastirea în justitie, în fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati împuterniciti, în conditiile art.
50, lit. e din prezentul Statut.
Art.80 – Daca în vreo mânastire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi desemnat
staret, cu aprobarea Chiriarhului. În cazul când nu este desemnat staret, obstea mânastirii este
datoare sa-i creeze înlesnirile necesare traiului si sa-i dea cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.
Art.81 – (1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul si monahul, în cazul
barbatilor, si respectiv sora, rasofora si monahia, în cazul femeilor.
(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel si arhimandrit, în cazul
calugarilor si stareta cu cruce (stavrofora) în cazul calugaritelor.
(3) Rangul de arhimandrit se confera de Chiriarh, cu aprobarea Sfântului Sinod.
Art.82 – (1) Chiriarhii vor lua masurile necesare pentru organizarea, cel putin o data pe
an, a sinaxelor (consfatuirilor) staretilor (elor) si egumenilor (elor) din eparhiile pe care le
pastoresc, pentru analizarea problemelor specifice, promovarea schimbului de experienta
duhovniceasca si administrativa si adoptarea de masuri adecvate în scopul îmbunatatirii vietii si
disciplinei monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemati si duhovnicii de
mânastiri, când se considera necesar.
(2) Cel putin o data la 3 ani, se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu staretii
(ele) si egumenii (ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor participa si ierarhii
Sinodului Mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte specifice vietii monahale din zonele
respective, la care pot fi chemati si duhovnicii de mânastiri, când problematica impune acest lucru.
Art.83 – Dispozitiile cuprinse în prezentul Statut sunt comune si obligatorii pentru
mânastirile, schiturile si metocurile de calugari si calugarite din cuprinsul eparhiilor
apartinatoare Patriarhiei Române.

SECTIUNEA a V-a

A. Eparhia (ArhiArhiepiscopia si Arhiepiscopia)
Art.84 – (1) Eparhiile sunt unitati bisericesti constituite dintr-un numar de parohii, grupate în protopopiate, precum si din mânastirile aflate pe un anumit teritoriu. În cuprinsul eparhiilor pot functiona institutii de învatamânt teologic si confesional, social-filantropice etc.
(2) Eparhiile sunt Arhiepiscopii sau Episcopii, conduse de catre Arhiepiscop sau
Episcop.
(3) Nici o eparhie nu poate avea, înfiinta sau administra unitati de cult pe teritoriul altei eparhii.
Art.85 – Organismele de conducere ale eparhiei sunt: Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot), Adunarea Eparhiala ca organism deliberativ, Consiliul Eparhial si
Permanenta Consiliului Eparhial ca organisme executive.
B. Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot)
Art.86 – (1) În eparhia sa, Chiriarhul îsi exercita întreaga slujire în comuniune cu
Sfântul Sinod.
(2) Chiriarhul îsi exercita dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizarii si al
primirii Gramatei din partea Mitropolitului sau canonic, respectiv din partea Patriarhului pentru
Mitropolit.
Art.87 – (1) Pe durata vacantei, Loctiitorul de Arhiepiscop sau de Episcop îndeplineste
toate prerogativele titularului de scaun, cu exceptia modificarii structurilor eparhiale si
î nstrainarii sau schimbarii destinatiei bunurilor bisericesti.
(2) Arhiepiscopul, Episcopul, Episcopul-vicar si Arhiereul-vicar poarta uniforma monahala (reverenda, rasa si camilafca) de culoare neagra, cruce, engolpion si toiag pastoral.
Art.88 – Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul) exercita urmatoarele atributii:
a. Exercita slujirea de învatator, slujitor al Sfintelor Taine si pastor al eparhiei sale;
b. Conduce eparhia în conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale Statutului si
regulamentelor bisericesti, precum si cu hotarârile Sfântului Sinod;
c. Se îngrijeste de aducerea la îndeplinire în cuprinsul eparhiei a hotarârilor
organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale;
d. Vegheaza la bunul mers al vietii bisericesti din eparhie, al organismelor si institutiilor ei;
e. Convoaca si prezideaza organismele deliberative si executive ale eparhiei, precum si
conferinte si întruniri ale preotilor si sinaxe ale personalului monahal;
f. Reprezinta eparhia în relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, în justitie si
fata de terti, personal sau prin delegati;
g. Reprezinta eparhia în relatiile cu celelalte culte religioase recunoscute de pe teritoriul
eparhiei, în conformitate cu hotarârile Sfântului Sinod;
h. Efectueaza cât mai des vizite canonice si pastorale în eparhie;
i. Prezinta Sfântului Sinod darea de seama anuala cu privire la activitatea pastoralmisionara
si social-filantropica din eparhie;
j. Daruieste tuturor locasurilor de cult din eparhie Sfântul Antimis, precum si Sfântul si
Marele Mir primit de la Patriarhia Româna;
k. În consultare cu Sinodul Mitropolitan, propune Sfântului Sinod candidati de Episcopvicar
la Arhiepiscopii si de Arhiereu-vicar la Episcopii ;
l. Adreseaza scrisori pastorale clerului si credinciosilor din eparhie;
m. Hirotoneste clerici si se îngrijeste de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu
respectarea prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
n. Numeste, transfera si revoca personalul bisericesc clerical si neclerical în sedinte ale
Permanentei Consiliului Eparhial, cu respectarea normelor bisericesti în vigoare;
o. Confera distinctii si ranguri bisericesti preotilor si diaconilor din eparhie, precum si
personalului monahal, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
p. Acorda sau retrage binecuvântarea pentru numirea personalului didactic de predare a
Religiei din unitatile de învatamânt public si particular, pentru încadrarea personalului didactic si
a personalului de conducere din scolile confesionale si de la institutiile de învatamânt
preuniversitar si universitar teologic din eparhia sa;
q. Elibereaza Cartea Canonica la solicitarea scrisa a ierarhului ortodox român care
accepta primirea unui preot în eparhia sa, iar în cazul trecerii în jurisdictia canonica a unei alte
Biserici Ortodoxe, trebuie sa obtina aprobarea Patriarhului;
r. Acorda dispense bisericesti de casatorie si recasatorire pentru credinciosii mireni, în
limita prevederilor canonice;
s. Acorda concediul de odihna personalului clerical si neclerical din administratia
eparhiala, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum si personalului monahal,
pentru îngrijirea sanatatii;
t. Numeste presedintele Consistoriului Eparhial din rândul celor trei membri alesi de
Adunarea Eparhiala si aproba aparatorii la Consistoriul Eparhial;
u. Aproba sau respinge motivat sentintele pronuntate de Consistoriul Eparhial;
v. Asigura disciplina clerului si a celorlalte categorii de personal în eparhia sa, direct
sau prin organismele eparhiale competente;
w. Primeste plângerile aduse împotriva personalului clerical si neclerical din
administratia eparhiala, de la protopopiate si parohii, precum si împotriva personalului monahal
si dispune masuri corespunzatoare potrivit prevederilor canonice, statutare si regulamentare
bisericesti;
x. În cazuri de vinovatie grava poate opri de la savârsirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa si dispune, fara întârziere, cercetarea cazului;
y. Poate aplica preotului pedeapsa transferului disciplinar, prin Decizie Chiriarhala,
când se constata ca acesta influenteaza în rau viata parohiala;
z. Îndeplineste orice alte atributii date lui prin Sfintele Canoane, Statut si regulamentele
bisericesti sau prin hotarâri ale Sfântului Sinod.
Art.89 – Chiriarhul exercita drepturile si îndeplineste îndatoririle prevazute de Sfintele
Canoane, de prezentul Statut si de regulamentele bisericesti.
C. Adunarea Eparhiala
Art.90 – Adunarea Eparhiala este organism deliberativ pentru toate problemele
administrative, culturale, social-filantropice, economice si patrimoniale ale eparhiei.
Art.91 – (1) Adunarea Eparhiala se compune din reprezentantii alesi ai clerului si ai
credinciosilor, în proportie de o treime clerici si doua treimi mireni, cu o viata morala si
religioasa demna de un crestin, care au candidat cu binecuvântarea ierarhului locului. Pentru
activitate potrivnica Bisericii, mandatele acestora se revoca de Adunarea Eparhiala, la
propunerea Chiriarhului.
(2) Membrii mireni în Adunarea Eparhiala se aleg de catre delegatii Consiliilor
Parohiale, constituiti în colegii electorale mirenesti, pe circumscriptii.
(3) Membrii clerici în Adunarea Eparhiala se aleg de catre toti preotii si diaconii în
functie, constituiti în colegii electorale preotesti, pe circumscriptii.
(4) Membrii Adunarii Eparhiale, clerici si mireni, se aleg pe termen de patru ani. Ei pot
fi alesi pentru cel mult doua mandate.
(5) Numarul membrilor alesi ai Adunarii Eparhiale este de 30.
(6) Presedintele Adunarii Eparhiale este Arhiepiscopul sau Episcopul, iar în caz de
vacanta, loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(7) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Adunarii Eparhiale, cu
vot deliberativ.
Art.92 – Atributiile Adunarii Eparhiale sunt:
a. Sustine interesele si drepturile Bisericii si ale eparhiei, conform cu prevederile
canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
b. Vegheaza la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a masurilor cu caracter unitar
prevazute de Statut, regulamentele bisericesti si de hotarârile organismelor bisericesti centrale
privitoare la administrarea bunurilor mobile si imobile ale unitatilor de cult din întreaga eparhie,
precum si a altor bunuri patrimoniale, culturale si epitropesti ale acestora;
c. Sustine institutiile si asezamintele culturale, social-filantropice si economice ale
eparhiei;
d. Aproba înfiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a protopopiatelor, la
propunerea Consiliului Eparhial.
e. Deleaga un cleric si doi mireni, dintre membrii Adunarii, ca reprezentanti eparhiali, în
Adunarea Nationala Bisericeasca;
f. Alege membrii Consiliului Eparhial, la propunerea Chiriarhului;
g. Alege pe cei trei membri ai Consistoriului Eparhial si pe cei doi supleanti, la
propunerea Chiriarhului;
h. Desemneaza, la propunerea Chiriarhului, unul, doi sau trei clerici, ca membri în
Consistoriul Mitropolitan;
i. Aproba raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial si hotaraste masuri
pentru o buna desfasurare a activitatilor eparhiei;
j. Aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al
institutiilor si fundatiilor sale, precum si masuri pentru asigurarea bunurilor bisericesti;
k. Aproba bugetul general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor eparhiale;
l. Hotaraste cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum si ale
institutiilor si fundatiilor eparhiale, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;
m. Exercita orice alte atributii date prin prezentul Statut si regulamentele bisericesti.
Art.93 – (1) Adunarea Eparhiala se întruneste în sedinta anuala de lucru, în primul
trimestru al anului, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea Adunarii Eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre
presedinte, cu cel putin 14 zile înainte de data fixata pentru sedinta, iar în cazuri exceptionale în
cel mai scurt timp posibil.
(3) Adunarea Eparhiala este statutar constituita cu prezenta a doua treimi din membrii
sai si hotaraste valabil cu votul a jumatate plus unu dintre membri prezenti.
(4) Procesul-verbal al lucrarilor Adunarii Eparhiale este semnat de Presedinte si de
Secretarii Adunarii si se pastreaza la Secretariatul eparhiei.
Art.94 –Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a fi
supuse deliberarii, Adunarea alege, la începutul fiecarui mandat de patru ani, dintre membrii
clerici si mireni, cinci Comisii de lucru permanente, care vor avea câte un presedinte si un
raportor din sânul lor, desemnati de plen, la propunerea Presedintelui. Comisiile Adunarii
Eparhiale sunt:
a. Comisia administrativ-bisericeasca,
b. Comisia culturala si educationala,
c. Comisia economica, bugetara si patrimoniala,
d. Comisia social-filantropica,
e. Comisia organizatorica, juridica si de validare.
D. Consiliul Eparhial
Art.95 – Consiliul Eparhial este organism executiv al Adunarii Eparhiale si are în
competenta problemele bisericesti administrative, culturale, social-filantropice, economice,
patrimoniale si fundationale pentru întreaga eparhie.
Art.96 – (1) Consiliul Eparhial se compune din 9 membri, 3 clerici si 6 mireni, alesi pe
termen de patru ani de Adunarea Eparhiala dintre membrii ei. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua
mandate. Pentru activitate potrivnica Bisericii, mandatele acestora se revoca de Adunarea
Eparhiala, la propunerea Chiriarhului.
(2) Presedintele Consiliului Eparhial este Chiriarhul, iar în caz de vacanta loctiitorul
desemnat canonic si statutar.
(3) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Consiliului Eparhial, cu
vot deliberativ.
(4) Din încredintarea Chiriarhului, sedintele Consiliului Eparhial pot fi prezidate si de
catre Episcopul-vicar, respectiv Arhiereul-vicar. În aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor
este supus aprobarii Chiriarhului.
(5) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul
eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul sef, sunt membri permanenti ai Consiliului
Eparhial, cu vot consultativ. Conducatorii institutiilor de învatamânt teologic din eparhie
participa la lucrari în calitate de invitati.
(6) Secretarul eparhial este si secretar al Consiliului Eparhial si întocmeste procesulverbal
al lucrarilor.
Art.97 – (1) Consiliul Eparhial se întruneste la convocarea Presedintelui de doua ori pe
an sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul Eparhial este legal constituit cu prezenta a cel putin doua treimi din
numarul membrilor sai si ia hotarâri cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
Art.98 – Consiliul Eparhial exercita în timpul dintre sedintele Adunarii Eparhiale atributiile acesteia prevazute în art.92, lit. a, b, c si l, precum si urmatoarele atributii:
a. Întocmeste darea de seama anuala asupra activitatii sectoarelor Administratiei
Eparhiale, a institutiilor si fundatiilor eparhiale;
b. Întocmeste si prezinta Adunarii Eparhiale contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale si propune masuri de asigurare a bunurilor bisericesti;
c. Întocmeste bugetul general anual al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
d. Propune Adunarii Eparhiale înfiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a protopopiatelor;
e. Aproba înfiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a parohiilor, precum si transformarea filiilor în parohii;
f. Sprijina catehizarea copiilor, tinerilor si adultilor si ia masuri pentru procurarea mijloacelor materiale necesare sustinerii programelor culturale si educativ-religioase în eparhie;
g. Îngrijeste de bunul mers al institutiilor de învatamânt teologic si al scolilor confesionale din eparhie, în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti;
h. Înfiinteaza, organizeaza si supravegheaza activitatea editurii si tipografiei eparhiale, a atelierelor de lumânari si pentru producerea vesmintelor si a obiectelor de cult, precum si a magazinelor pentru desfacerea acestora si a produselor achizitionate de la Tipografia si
Atelierele Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;
i. Aproba înfiintarea, organizarea si desfiintarea de asociatii si fundatii bisericesti locale care activeaza în cuprinsul eparhiei, precum si functionarea pe teritoriul eparhiei a filialelor
asociatiilor si fundatiilor bisericesti înfiintate cu binecuvântarea Sfântul Sinod;
j. Hotaraste înfiintarea de fonduri eparhiale destinate ajutorarii parohiilor sarace,
acordarii de burse tinerilor care se pregatesc în institutiile de învatamânt, precum si sprijinirii
programelor locale de asistenta social-filantropica si cultural-misionara;
k. Hotaraste cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra
bunurilor imobile ale unitatilor bisericesti din eparhie (vânzare, cumparare, închiriere, schimb
etc.), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor acestor unitati, cu
exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
l. În cazul înstrainarii (vânzare, donatie etc.) bunurilor imobile ale Centrului eparhial
(cladiri sau terenuri), Consiliul Eparhial propune, spre aprobare, Adunarii Eparhiale, solutii
statutare. Hotarârile privind înstrainarea devin valide numai dupa aprobarea lor de catre Sinodul
Mitropolitan;
m. Administreaza bunurile mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor
eparhiale, în conformitate cu hotarârile Adunarii Eparhiale;
n. Verifica si aproba raportul anual privind situatia bunurilor mobile si imobile aflate în
proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din eparhie (inventar, stare fizica etc.);
o. Verifica respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti cu privire la
alegerile de membri mireni si clerici în organismele bisericesti deliberative si executive;
p. Confirma, suspenda sau dizolva Consiliile Parohiale, la sesizarea preotului si la
propunerea motivata a protopopului, dispunând instituirea de comisii interimare pâna la alegerea
unor noi organisme parohiale;
q. Verifica, aproba, respinge sau modifica hotarârile organismelor parohiale, în
conformitate cu prevederile art.55, alin.2 din prezentul Statut;
r. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale
organismelor centrale bisericesti si ale Adunarii Eparhiale.
Art.99 – Hotarârile Adunarii Eparhiale, ale Consiliului Eparhial si ale Permanentei
Consiliului Eparhial devin executorii dupa confirmarea lor, în scris, de catre Chiriarhul locului.
În caz de neconfirmare, Chiriarhul dispune rediscutarea problemei.
E. Permanenta Consiliului Eparhial
Art.100 – Între sedintele Consiliului Eparhial functioneaza Permanenta Consiliului Eparhial.
Art.101 – (1) Permanenta Consiliului Eparhial se compune din Chiriarh, ca presedinte,
Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali,
inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul sef, ca membri.
Î n caz de vacanta, prezideaza loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(2) Permanenta Consiliului Eparhial se întruneste la convocarea Chiriarhului ori de câte ori este nevoie.
(3) Din încredintarea Chiriarhului, Permanenta Consiliului Eparhial poate fi prezidata
de Episcopul-vicar, Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial sau de unul dintre consilierii
eparhiali. În acest caz, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii Chiriarhului.
(4) Secretarul eparhial este si secretar al sedintelor Permanentei si întocmeste procesulverbal
al lucrarilor.
(5) Hotarârile Permanentei Consiliului Eparhial se iau cu votul majoritatii membrilor
prezenti si sunt aduse la îndeplinire de sectoarele Administratiei Eparhiale potrivit competentelor
date prin Statut si regulamentele bisericesti.
Art.102 – Permanenta Consiliului Eparhial exercita atributiile Consiliului Eparhial în
perioada dintre sedintele acestuia, cu exceptia celor prevazute la art.98, lit. a, b, c, k, n si q,
precum si urmatoarele atributii:
a. Examineaza si definitiveaza darile de seama anuale privind activitatile sectoarelor
Administratiei Eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;
b. Analizeaza si definitiveaza contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil
al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
c. Prezinta Consiliului Eparhial, spre verificare si avizare, proiectul bugetului general al
eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
d. Face propuneri privind planurile de activitate ale editurii si tipografiei eparhiale,
precum si ale atelierelor eparhiale si mânastiresti;
e. Aproba clasificarea pe categorii a parohiilor, în conformitate cu prevederile art.47
alin.1 si 2 din prezentul Statut;
f. Face propuneri Consiliului Eparhial privind modul de administrare a bunurilor mobile
si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;
g. Aproba înfiintarea si organizarea de institutii cu caracter economic, cu sau fara
personalitate juridica, distincta de eparhie sau de unitatile din jurisdictia ei, pentru sustinerea
activitatilor misionar-pastorale si social-filantropice, în conditiile prezentului Statut, ale
regulamentelor bisericesti si legislatiei în vigoare;
h. Administreaza fondurile eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale destinate
ajutorarii parohiilor sarace, acordarii de burse tinerilor care se pregatesc în institutiile de
învatamânt, precum si sprijinirii programelor locale de asistenta social-filantropica si culturalmisionara;
i. Aproba proiectele de investitii în limita bugetului anual al eparhiei;
j. Face demersuri catre autoritatile publice centrale si locale pentru obtinerea de sprijin
destinat sustinerii activitatilor pastoral-misionare, culturale si social-filantropice ale eparhiei si
unitatilor sale, restaurarii monumentelor bisericesti, precum si construirii de noi biserici în
cuprinsul eparhiei;
k. Aproba proiectele de buget si conturile de executie bugetara ale protopopiatelor, ale
parohiilor si ale mânastirilor.
l. Întocmeste raportul catre Consiliul Eparhial privind inventarul protopopiatelor,
parohiilor si mânastirilor;
m. Examineaza si aproba donatiile, sponsorizarile si legatele ce se fac în folosul
eparhiei, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n. Decide cu privire la contestatiile facute împotriva hotarârilor organismelor parohiale;
o. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale
Adunarii Eparhiale si Consiliului Eparhial.
F. Administratia Eparhiala si Cancelaria Eparhiala
Art.103 – În exercitarea atributiilor sale, Chiriarhul este ajutat de Episcopul-vicar sau
Arhiereul-vicar, Administratia Eparhiala si Cancelaria Eparhiala.
Art.104 – Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor
deliberative si executive eparhiale, iar în cadrul Administratiei Eparhiale au atributiile ce le sunt
delegate, prin decizie, de Chiriarhi, cu aprobarea Sfântului Sinod. Ei poarta, cu aprobarea
Sfântului Sinod, titluri legate de eparhiile respective ori, dupa caz, titluri speciale, hotarâte de
Sfântul Sinod.
Art.105 – (1) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si
secretarul eparhial se numesc pe o perioada de patru ani, se reconfirma si se revoca de Chiriarh
î ntr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului Eparhial, tinându-se seama de urmatoarele
criterii: media generala de licenta în teologie minimum 8,50; cel putin gradul II; fara
impedimente canonice sau juridice si având o activitate deosebita liturgica, administrativpastorala,
misionara si culturala.
(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul
eparhial au atributii stabilite, prin decizie, de Chiriarh. Ei participa fara drept de vot la sedintele
Adunarii Eparhiale, iar la sedintele Permanentei Consiliului Eparhial, cu vot deliberativ. Clericii
din Administratia Eparhiala pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Chiriarh.
Art.106 – (1) Administratia Eparhiala aduce la îndeplinire hotarârile organismelor
deliberative si executive centrale si eparhiale, prin urmatoarele sectoare de activitate:
a. Sectorul administrativ-bisericesc,
b. Sectorul învatamânt si activitati cu tineretul,
c. Sectorul cultural si comunicatii media,
d. Sectorul social-filantropic si misionar,
e. Sectorul economic-financiar,
f. Sectorul patrimoniu si constructii bisericesti,
g. Sectorul Exarhatul mânastirilor.
(2) În functie de cerintele pastorale si administrative locale, Permanenta Consiliului
Eparhial poate înfiinta si alte sectoare de activitate.
(3) În cadrul sectoarelor Administratiei Eparhiale pot functiona urmatoarele servicii si
compartimente: Biblioteca; Muzeu; Personal-resurse umane; Contabilitate; Tehnic; Editura;
Tipografie; Ateliere, precum si altele, potrivit cerintelor locale specifice.
(4) Administratia Eparhiala este condusa de Chiriarh, ajutat de Episcopul-vicar sau
Arhiereul-vicar, împreuna cu vicarul administrativ eparhial si consilierii eparhiali.
Art.107 – (1) Cancelaria Eparhiala pregateste împreuna cu sectoarele Administratiei
Eparhiale lucrarile organismelor deliberative si executive eparhiale si aduce la îndeplinire
hotarârile acestora.
(2) Cancelaria Eparhiala are urmatoarele servicii si compartimente: Cabinetul
Chiriarhului; Secretariat; Registratura; Arhiva; Oficiul canonic-juridic; Corpul de inspectie si
control; Biroul Comunicatii si relatii cu publicul.
Art.108 – (1) În Administratia si Cancelaria Eparhiala este încadrat, pe functii de
executie, personal de specialitate, clerical si neclerical. Acesta este numit, transferat si revocat de Chiriarh în sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial.
(2) Consilierii eparhiali împreuna cu personalul de specialitate, studiaza si întocmesc referate asupra problemelor ce urmeaza a fi dezbatute de organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh.
Art.109 – (1) Corpul de inspectie si control al Chiriarhului este încadrat cu urmatorul
personal, numit de Chiriarh, într-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului Epahial:
a. Un inspector eparhial bisericesc, numit în conditiile art.105, alin. 1 din prezentul
Statut, cu atributii generale de control si de acuzator la Consistoriul Eparhial;
b. Exarhul mânastirilor numit dintre arhimandriti sau protosingheli, cu atributii generale
de îndrumare, de inspectie, de control la mânastiri si de referent pentru problemele mânastiresti.
Acesta poate conduce si Sectorul Exarhatul mânastirilor;
c. Inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire
juridica.
(2) Membrii Corpului de inspectie si control îsi desfasoara activitatea din dispozitia
Chirarhului, potrivit atributiilor stabilite în Statut, în regulamentele bisericesti si în legislatia în
vigoare.

SECTIUNEA a VI-a
A. Mitropolia

Art.110 – (1) Sub raport canonic si administrativ, Episcopiile si Arhiepiscopiile sunt grupate în Mitropolii.
(2) Mitropoliile din interiorul si din afara granitelor tarii sunt conduse de catre un Mitropolit.
B. Sinodul Mitropolitan Organizare si atributii
Art.111 – (1) Mitropolitul, împreuna cu Arhiepiscopii, Episcopii, precum si Episcopiivicari si Arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcatuiesc Sinodul Mitropolitan.
(2) Sinodul Mitropolitan coordoneaza activitatile comune ale eparhiilor din Mitropolie,î n limitele înscrise în Sfintele Canoane, precum si în normele statutare si regulamentare în vigoare.
(3) Sinodul Mitropolitan vegheaza ca pe cuprinsul Mitropoliei sa fie aparate si promovate credinta ortodoxa, unitatea liturgica si disciplina canonica a clerului si monahilor, precum si într-ajutorarea frateasca între eparhii.
(4) Sinoadele Mitropolitane se pot întruni în sedinte comune pentru a elabora si a aplica planuri de cooperare permanenta la nivel pastoral-misionar, social-filantropic si cultural de interes regional, despre care vor informa Sfântul Sinod, în scris.
Art.112 – (1) Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoaca ori de
câte ori este nevoie. În caz de vacanta, prezideaza Patriarhul sau ierarhul desemnat canonic si
statutar.
(2) Sinodul Mitropolitan ia hotarâri cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor
prezenti.
(3) Lucrarile Sinodului Mitropolitan se pregatesc de catre personalul clerical de
conducere, respectiv consilier eparhial si secretar eparhial desemnati de Mitropolit, iar hotarârile
acestuia se pastreaza distinct în arhiva eparhiei de scaun a Mitropolitului, împreuna cu proceseleverbale
ale sedintelor.
Art.113 – Pe lânga atributiile enumerate mai sus, Sinodul Mitropolitan are si
urmatoarele atributii:
a. Propune Sfântului Sinod înfiintarea de noi eparhii sau modificarea teritoriala a celor existente;
b. Analizeaza si avizeaza solicitarile venite de la eparhiile sufragane privind
canonizarea de sfinti, proiectele de texte liturgice si icoane pentru cinstirea acestora si înainteaza
Sfântului Sinod propunerile sale;
c. Aproba tematicile cursurilor pentru obtinerea de catre personalul clerical a gradelor
profesionale Definitiv si Gradul II, organizate de institutiile de învatamânt superior din
Mitropolie, aprobate de Sfântul Sinod;
d. Avizeaza propunerile Chiriarhilor eparhiilor sufragane pentru alegerea Episcopilorvicari
si Arhiereilor-vicari de catre Sfântul Sinod;
e. Aproba înfiintarea, desfiintarea si transformarea mânastirilor de calugari în mânastiri
de calugarite sau a mânastirilor de calugarite în mânastiri de calugari, precum si ridicarea
schiturilor la rang de mânastiri, în conditiile art.75, alin.1 din prezentul Statut;
f. Primeste si examineaza recursurile clericilor depusi din treapta preotiei de catre un
Consistoriu eparhial din cuprinsul Mitropoliei;
g. Admite sau respinge, în principiu, cererile de recurs pe baza referatului si
propunerilor motivate canonic si juridic ale consilierului administrativ-bisericesc de la centrul
mitropolitan;
h. În caz de admitere, în principiu, a recursului, trimite cauza pentru judecare în fond
Consistoriului Mitropolitan;
i. Valideaza sau invalideaza hotarâri ale Adunarilor Eparhiale din cuprinsul Mitropoliei
privind înstrainarea bunurilor imobile (cladiri sau terenuri) eparhiale.
j. Exercita orice alte atributii date lui prin Sfintele Canoane, prin prezentul Statut si
regulamentele bisericesti sau prin hotarâri ale Sfântului Sinod.
C. Mitropolitul
Art.114 – (1) Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita
drepturile si îndeplineste îndatoririle prevazute de Sfintele Canoane, de traditia bisericeasca si de
prezentul Statut.
(2) Titulatura Mitropolitului este cea a Arhiepiscopiei pe care o pastoreste si a
Mitropoliei pe care o conduce.
(3) El poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra.
(4) Mitropolitul are urmatoarele atributii:
a. Convoaca si prezideaza Sinodul Mitropolitan;
b. Prezideaza sedinta Sfântului Sinod pentru alegerea de Arhiepiscopi si Episcopi
sufragani;
c. Hirotoneste, împreuna cu alti ierarhi, pe Arhiepiscopii si Episcopii sufragani, precum
si pe Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari de la eparhiile din Mitropolie, împreuna cu Chiriarhii
acestora;
d. Emite Gramata pentru întronizarea Arhiepiscopilor si Episcopilor sufragani si îi
î ntronizeaza;
e. Numeste loctiitori de Arhiepiscopi si Episcopi, în caz de vacanta, la eparhiile
sufragane;
f. Viziteaza frateste pe Arhiepiscopii si Episcopii din Mitropolie;
g. Convoaca Sinaxele (consfatuirile) staretilor si duhovnicilor de la mânastirile din
eparhiile sufragane, cel putin o data la trei ani;
h. Prezideaza Comisiile Zonale de Pictura Bisericeasca;
i. Primeste sesizarile privind pe Arhiepiscopii, Episcopii, Episcopii-vicari si Arhiereiivicari
de la eparhiile din Mitropolie, dispune, în consultare cu Patriarhul, cercetarea lor în
Sinodul Permanent si aduce la cunostinta Sfântului Sinod rezultatul cercetarii;
j. Emite Decizia Mitropolitana de constituire a Consistoriului Mitropolitan, compus din
membrii (3-5 titulari si 2 supleanti) delegati de Adunarile Eparhiale sufragane în conditiile
art.92, lit.h si numeste un presedinte din rândul acestora;
k. Exercita orice alte atributii prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut si
regulamentele bisericesti sau de hotarâri ale Sfântului Sinod.

PARTEA A II-A
DESPRE CLER
CAPITOLUL I

Învatamântul teologic pentru pregatirea clerului. Predarea religiei. Scolile confesionale Art.115 – (1) Pregatirea personalului bisericesc din toate categoriile se face în urmatoarele unitati de învatamânt teologic integrate în învatamântul de stat preuniversitar si
universitar:
a. Scoli de cântareti bisericesti (Scoli de arte si meserii),
b. Seminarii teologice liceale,
c. Facultati de Teologie.
(2) În functie de cerintele specifice, Biserica Ortodoxa Româna poate organiza si unitati
proprii de învatamânt teologic, de cercetare stiintifica-teologica si pentru formare profesionala,
î n conditiile prevazute de lege.
(3) Institutiile de învatamânt teologic sunt destinate pregatirii personalului de cult, a
profesorilor de religie, a altor specialisti necesari activitatii religioase si sociale a Bisericii,
precum si a acelora care doresc formare teologica, în conditiile prevazute de lege, de prezentul
Statut si de regulamentele bisericesti.
Art.116 – (1) Unitatile de învatamânt preuniversitar teologic integrate în învatamântul
de stat, respectiv Scolile de cântareti bisericesti si Seminariile teologice liceale, se înfiinteaza de
catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu avizul Sinoadelor Mitropolitane si aprobarea
Sfântului Sinod, în conditiile prevazute de lege.
(2) Planurile si programele pentru învatamântul preuniversitar teologic se stabilesc de
Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.
Art.117 – (1) Unitatile de învatamânt universitar teologic, respectiv Facultatile de
Teologie, se înfiinteaza de catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu aprobarea
Sfântului Sinod, în conditiile prevazute de lege.
(2) Planurile si programele pentru învatamântul universitar teologic se elaboreaza de
institutiile de învatamânt, se avizeaza de Sinoadele Mitropolitane si se aproba de catre Sfântul
Sinod, cu respectarea prevederilor legale.
Art.118 – (1) Modul de organizare si functionare, profilurile si specializarile,
echivalarea si recunoasterea diplomelor de studii obtinute în strainatate, admiterea si durata
cursurilor în unitatile de învatamânt preuniversitar si universitar teologic se stabilesc prin
regulamente cadru si hotarâri ale Sfântului Sinod, în conditiile prevazute de lege.
(2) Personalul didactic si de conducere din unitatile de învatamânt teologic integrate în
î nvatamântul de stat se recunoaste de catre ministerul de resort, în conditiile prevazute de lege si
de protocoalele încheiate între Biserica Ortodoxa Româna si ministerul de resort, cu acordul
prealabil al Chiriarhului eparhiei pe raza carora acestea functioneaza. Personalul didactic clerical
poate functiona si la parohie, cu aprobarea Chiriarhului.
(3) Unitatile de învatamânt preuniversitar si universitar teologic se afla în jurisdictia
canonica a Sfântului Sinod si a Chiriarhului locului si în subordinea administrativa a autoritatilor
si institutiilor competente prevazute de lege.
(4) Inspectia unitatilor de învatamânt teologic si controlul gestiunii bunurilor unitatilor
de învatamânt teologic care apartin Bisericii se exercita prin organismele abilitate ale eparhiilor
pe raza carora acestea functioneaza, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare
bisericesti.
(5) Admiterea candidatilor în învatamântul teologic de toate gradele se face numai cu
binecuvântarea Chiriarhului locului.
Art.119 – (1) Eparhiile au responsabilitatea predarii religiei în învatamântul de stat,
particular si confesional, în centrele de plasament proprii, precum si în cele organizate de
institutii publice sau particulare.
(2) Planurile si programele pentru predarea religiei se aproba de catre Sfântul Sinod.
(3) Personalul didactic care preda religia în unitatile de învatamânt de stat si particular
se numeste cu acordul Chiriarhului fiecarei eparhii.
(4) Preotul paroh împreuna cu profesorul de religie au responsabilitatea asigurarii
asistentei religioase în institutiile de învatamânt din cuprinsul parohiei.
(5) În cazul în care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau disciplina
Religie, savârseste abateri de la doctrina si morala Bisericii, în urma cercetarii, Chiriarhul îi
poate retrage acordul de a preda religia, fapt care duce la desfacerea contractului individual de
munca. Aceasta dispozitie este comuna si pentru personalul didactic din unitatile de învatamânt
preuniversitar, universitar teologic si confesional.
Art.120 – Cu binecuvântarea (acordul) Chiriarhului locului, eparhiile si unitatile de cult
dependente de acestea, au dreptul de a înfiinta si administra forme de învatamânt confesional de
toate nivelurile, profilurile si specializarile, în conformitate cu prevederile prezentului Statut, cu
regulamentele bisericesti si în conditiile legii.
Art.121 – (1) Sfântul Sinod aproba solicitarile Facultatilor de Teologie, însotite de
acordul senatelor universitare, pentru organizarea doctoratului în teologie, în conditiile prevazute
de lege.
(2) Sfântul Sinod aproba si comunica ministerului de resort, pentru acord, care sunt
Facultatile de Teologie atestate pentru organizarea cursurilor si examenelor în vederea
perfectionarii si obtinerii gradelor profesionale si didactice Definitiv, II si I de catre personalul
clerical si de catre cadrele didactice care predau Religia sau discipline teologice în învatamântul
preuniversitar teologic.

CAPITOLUL al II-lea
Recrutarea personalului bisericesc
SECTIUNEA I

Numirea personalului bisericesc din parohii
Art.122 – Cântaretii bisericesti (cantorii) si dascalii (catehetii) se recruteaza, de regula,
dintre absolventii Scolilor de cântareti bisericesti. Ei se numesc, la propunerea preotului paroh si
a Consiliului Parohial, de catre Chiriarh, într-o sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial.
Pentru motive de indisciplina, acestia pot fi sanctionati sau revocati.
Art.123 – (1) Preotii si diaconii slujitori se recruteaza dintre doctorii, absolventii de
masterat si licentiatii Facultatilor de Teologie, specializarea Teologie Pastorala, care au sustinut
examenul de capacitate preoteasca.
(2) Preotii si diaconii sunt numiti la parohie de Chiriarh, într-o sedinta a Permanentei
Consiliului Eparhial, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti.
(3) Numirea si transferarea preotilor si a diaconilor la parohii se face prin concurs, cu
exceptiile prevazute la art.39, alin.1, art.105, alin.2, art.124, alin.4 si art.125, alin.3.
(4) Pentru a putea fi numiti, candidatii la posturile de preot si diacon trebuie sa
corespunda conditiilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti.
(5) Hirotesia întru citet si ipodiacon si hirotonia întru diacon si preot se fac numai pe
seama unui altar din cuprinsul eparhiei.
(6) Într-o parohie, prezenta frecventa a unor clerici de mir sau de mânastire din afara
parohiei, pentru activitati pastorale si misionare, este îngaduita numai cu aprobarea Chiriarhului locului.
(7) Raportul între personalul clerical si Centrul eparhial este unul de slujire si misiune
liber asumata, conform Marturisirii (Declaratiei) solemne publice rostite si semnate de catre
fiecare candidat înaintea hirotoniei întru preot. La începerea activitatii pastorale în unitatea
pentru care a fost numit, personalul bisericesc primeste din partea Chiriarhului o Decizie prin
care se reglementeaza drepturile si îndatoririle ce-i vor reveni.
(8) Fara binecuvântarea Chiriarhului locului, preotilor, diaconilor si calugarilor nu le
este îngaduit sa înfiinteze, sa fie membri sau sa participe în asociatii, fundatii si organizatii de
orice tip.
(9) În Biserica Ortodoxa Româna, statutul de preot, diacon si calugar este incompatibil
cu exercitarea oricaror activitati personale (private) cu caracter economic, financiar si comercial
care contravin moralei crestine si intereselor Bisericii.
Art.124 – (1) La parohiile din mediul urban (municipii si orase), preotii se numesc prin
concurs, dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii în teologie. Acestia sunt datori sa
aiba minimum cinci ani vechime în cler si sa promoveze examenul de selectionare pentru
parohiile din mediul urban.
(2) La parohiile din mediul rural (comune si sate), preotii si diaconii se numesc prin
concurs dintre absolventii de masterat si licentiatii în teologie, care au promovat examenul de
capacitate preoteasca. În cazul preotilor care solicita transferul, acestia sunt datori sa aiba cel
putin cinci ani de la ultimul transfer.
(3) În cazul în care la unele parohii din mediul rural nu se prezinta candidati care
î ntrunesc conditiile prevazute la aliniatul precedent, pot fi numiti si absolventi de seminar, care
au sustinut examenul de capacitate.
(4) În situatii misionare urgente din mediul urban sau rural, Chiriarhul poate numi sau
transfera, fara concurs, un preot într-un post vacant.
Art.125 – (1) Promovarea examenelor pentru obtinerea gradelor profesionale Definitiv,
II si I da dreptul preotilor si diaconilor de a concura sau a solicita transferul pentru ocuparea de
posturi în parohii de categorii superioare.
(2) Doctorii în teologie, absolventii de masterat, licentiatii în teologie, absolventii de
Seminar teologic liceal, citetii si ipodiaconii teologi nu pot fi hirotesiti sau hirotoniti într-o alta
eparhie fara documentele de iesire canonica din eparhia de care apartin.
(3) Personalul clerical si neclerical din mânastiri, de la catedralele episcopale,
arhiepiscopale, mitropolitane si patriarhale se numeste direct (fara concurs) de catre Chiriarhi.

SECTIUNEA a II-a

Alegerea ierarhilor în Biserica Ortodoxa Româna
Art.126 – (1) Alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop si Episcop eparhiot se face, prin vot secret, de catre Sfântul Sinod, dupa consultarea clerului si mirenilor din organismele
bisericesti, în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv. (2) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si alege cu votul a doua treimi din totalul membrilor prezenti.
(3) Sedinta Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop si Episcop eparhiot are loc dupa ce s-a îndeplinit procedura de consultare prevazuta, dupa caz, de art.127, alin.2, 3 si 4, art.129, alin.2, 3, 4 si 5 si art.130, alin.2, 3, 4 si 5 din prezentul Statut.
A. Alegerea Patriarhului
Art.127 – (1) Pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropolitii, Arhiepiscopii si Episcopii eparhioti în functiune, cetateni români, care sunt doctori sau licentiati în teologie si s-au impus în constiinta Bisericii si a societatii prin viata
curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc.
(2) Pentru alegerea de Patriarh, Sfântul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea mai mare vechime în slujirea arhiereasca, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de trei candidati dintre Chiriarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.
(3) În numele Sfântului Sinod, Sinodul Permanent se consulta, într-o sedinta speciala,
cu membrii clerici si mireni din Adunarea Nationala Bisericeasca, la care se adauga membrii
Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucurestilor. La sedinta participa, de asemenea, câte un
decan al unei facultati de teologie si câte un director de seminar teologic din fiecare Mitropolie,
desemnati de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani, dintre care sa nu lipseasca decanul si
directorul reprezentând ArhiArhiepiscopia Bucurestilor. Consultarea are loc la sediul Patriarhiei
Române, la data stabilita de Loctiitorul de Patriarh împreuna cu Sinodul Permanent.
(4) În cadrul consultarii, lista de candidati pentru alegerea de Patriarh, prezentata de
Sinodul Permanent, poate fi completata, prin consultare deschisa urmata de vot secret
consultativ, cu doua nume dintre ceilalti Chiriarhi eligibili. Dupa votul consultativ, lista
prezentata de Sinodul Permanent, întregita cu primii doi Chiriarhi eligibili care au obtinut cele mai multe voturi, va fi înaintata Sfântului Sinod.
Art.128 – (1) Lucrarile Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh sunt deschise si î nchise de catre Loctiitorul de Patriarh si sunt prezidate de catre ierarhul eparhiot cu cea mai
mare vechime în treapta arhieriei, în ordinea dipticelor, dintre mitropolitii, arhiepiscopii si
episcopii eparhioti, asa cum rezulta din Condica Sfânta a hirotoniei arhiereilor.
(2) Pentru desfasurarea votarii, pe durata sedintei, Presedintele de sedinta este asistat, ca
barbati de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie
î n treapta arhiereasca. Secretar de sedinta este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai
noua hirotonie. Acestia patru alcatuiesc Biroul.
(3) Cei doi asistenti ai Presedintelui le arata celor prezenti ca cele doua urne sunt goale.
Buletinele de vot poarta pe unul din colturi stampila Sfântului Sinod. Pe fiecare buletin de vot
sunt înscrise, în ordine, numele candidatilor nominalizati în urma consultarilor din Sfântul Sinod
si din Adunarea Nationala Bisericeasca completata conform prevederilor art.127, alin.3.
(4) La apelul Secretarului de sedinta, fiecare votant primeste un buletin de vot, saruta
Sfânta Evanghelie si, mergând în cabina de votare, bifeaza pe buletin, în frica de Dumnezeu,
numele celui pe care îl considera vrednic sa fie ales. Înainte de a parasi cabina, fiecare votant
î mpatureste buletinul de vot în patru, în asa fel încât stampila sa fie afara.
(5) Apoi, fiecare votant depune buletinul în prima urna.
(6) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate incorect sau cu adaugiri sunt
considerate voturi nule.
(7) Presedintele face numaratoarea buletinelor, trecându-le din prima urna în cea de a
doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti.
(8) Presedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urna, îl arata celor doi
asistenti, citeste cu voce tare numele bifat si îl depune în prima urna. În acest timp, Secretarul
î nscrie într-o lista voturile sub numele respective, rostite de Presedinte.
(9) Secretarul, dupa ce a verificat daca suma voturilor este egala cu numarul buletinelor,
semneaza lista si o preda Presedintelui. Acesta o citeste cu voce tare, dupa care o semneaza
î mpreuna cu cei doi asistenti.
(10) Patriarh al României devine candidatul care a obtinut voturile a doua treimi din
totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a întrunit numarul necesar de
voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii doi candidati care au întrunit cel mai
mare numar de voturi. Devine ales cel care a obtinut voturile a doua treimi din totalul membrilor
prezenti. Votarea se repeta pâna la obtinerea de catre unul dintre candidati a majoritatii de doua
treimi din totalul membrilor prezenti.
(11) Rezultatul alegerii se consemneaza într-un proces-verbal la care se anexeaza
buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care conducerea sedintei îi este predata Loctiitorului de Patriarh, spre a o închide.
B. Alegerea Mitropolitului
Art.129 – (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Mitropolit este oricare
ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacanta, care este doctor sau licentiat
î n Teologie si s-a distins prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si
simt gospodaresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeste în ordinea dipticelor, descrescator,
î ncepând de la eparhia vacanta.
(2) Pentru alegerea de Mitropolit, Sinodul Mitropolitan, prezidat de Patriarhul României
sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot
secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.
(3) Dupa consultarea prevazuta la alineatul precedent, Sinodul Mitropolitan se consulta,
î ntr-o sedinta speciala, cu membrii Adunarii Eparhiale ai eparhiei vacante la care se adauga
membrii clerici si mireni din celelalte eparhii ale Mitropoliei respective, delegati în Adunarea
Nationala Bisericeasca. La sedinta participa, de asemenea, un decan al unei facultati de teologie
si un director de seminar teologic din Mitropolie, desemnati de Patriarhul României sau
Loctiitorul de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani. Consultarea are loc la sediul
Mitropoliei vacante, la data stabilita de Patriarhul României, în acord cu membrii Sinodului
Mitropolitan.
(4) Lista de candidati pentru alegerea de Mitropolit, întocmita de Sinodul Mitropolitan,
poate fi completata, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, cu doua nume
dintre ierarhii eligibili care au obtinut cele mai multe voturi. Lista întocmita de Sinodul
Mitropolitan, completata în urma consultarii cu membrii clerici si mireni mentionati la aliniatul
precedent, va fi înaintata Sfântului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfântul Sinod primind lista poate dispune completarea acesteia cu doi candidati,
ierarhi eligibili, desemnati prin vot secret consultativ de catre plenul sau, care au obtinut cele mai
multe voturi.
(6) Lucrarile Sfântului Sinod pentru alegerea de Mitropolit sunt prezidate de catre
Patriarhul României.
(7) În vederea alegerii de Mitropolit, pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordine,
numele ierarhilor eligibili propusi prin vot secret consultativ de Sinodul Mitropolitan, de clericii
si mirenii participanti la consultare, precum si de Sfântul Sinod.
(8) Alegerea Mitropolitului de catre Sfântul Sinod se desfasoara în conformitate cu
modalitatea de votare prevazuta la art.128, alin.2-9, cu adaptarile adecvate.
(9) Mitropolit devine candidatul care a obtinut voturile a jumatate plus unu din totalul
membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a întrunit numarul necesar de voturi, se
organizeaza o noua votare, la care participa primii doi candidati care au întrunit cel mai mare
numar de voturi. Devine ales cel care a întrunit voturile a jumatate plus unu din totalul
membrilor prezenti. În caz de paritate, decid sortii.
(10) Rezultatul alegerii se consemneaza într-un proces-verbal la care se anexeaza
buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care închide
sedinta de lucru.
C. Alegerea Arhiepiscopului si Episcopului eparhiot
Art.130 – (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Arhiepiscop si
Episcop eparhiot este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacanta,
precum si oricare Arhimandrit ori preot vaduv prin deces, care îndeplineste conditiile canonice,
este doctor sau licentiat în Teologie si s-a distins prin viata curata, cultura teologica, demnitate
eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeste în ordinea
dipticelor, descrescator, începând de la eparhia vacanta.
(2) Pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop eparhiot, Sinodul Mitropolitan, prezidat
de Mitropolitul locului, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o
lista de doi candidati, ierarhi eligibili sau alte persoane care întrunesc conditiile prevazute la
aliniatul precedent, cu motivarea fiecarei propuneri.
(3) Sinodul Mitropolitan se consulta, într-o sedinta speciala, cu membrii clerici si mireni
ai Adunarii Eparhiale a eparhiei vacante, la care participa un decan si un director de la institutiile
de învatamânt teologic din cuprinsul eparhiei, desemnati de Mitropolit. Consultarea are loc la
sediul Mitropoliei, la data stabilita de Mitropolit în acord cu ierarhii din Mitropolia respectiva,
informând despre aceasta pe Patriarhul României.
(4) Lista de candidati pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop eparhiot, întocmita de
Sinodul Mitropolitan, poate fi completata, prin consultare deschisa urmata de vot secret
consultativ, cu doua nume dintre ierarhii eligibili sau alte persoane care întrunesc conditiile
prevazute la alin.1 si au obtinut cele mai multe voturi. Lista întocmita de Sinodul Mitropolitan,
completata în urma consultarii cu clerul si mirenii mentionati la aliniatul precedent, va fi
î naintata Sfântului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfântul Sinod, primind lista candidatilor pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop
eparhiot, poate dispune completarea acesteia cu alti doi candidati, ierarhi eligibili sau clerici care
nu sunt arhierei, desemnati de catre plenul sau, prin consultare deschisa urmata de vot secret
consultativ, dintre cei ce au obtinut cele mai multe voturi.
(6) În cazul candidatilor înscrisi pe lista, care nu sunt arhierei, Sfântul Sinod dispune
cercetarea loc canonica.
(7) Lucrarile Sfântului Sinod pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop eparhiot sunt
deschise si închise de catre Patriarhul României si sunt prezidate de catre Mitropolitul locului.
(8) În vederea alegerii de Arhiepiscop si Episcop eparhiot de catre Sfântul Sinod, pe
buletinul de vot se vor înscrie, în ordinea dipticelor si a rangurilor bisericesti, numele
candidatilor propusi prin vot secret consultativ de Sinodul Mitropolitan, de clericii si mirenii
participanti la consultare, precum si de catre Sfântul Sinod.
(9) Alegerea Arhiepiscopului si a Episcopului eparhiot de catre Sfântul Sinod se
desfasoara în conformitate cu modalitatea de votare prevazuta la art.128, alin.2-9, cu adaptarile
adecvate.
(10) Arhiepiscop si Episcop eparhiot devine candidatul care a obtinut voturile a
jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a întrunit
numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii doi candidati
care au întrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a întrunit voturile a jumatate
plus unu din totalul membrilor prezenti. În caz de paritate, decid sortii.
(11) Rezultatul alegerii se consemneaza într-un proces-verbal la care se anexeaza
buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care preda
conducerea sedintei Patriarhului României.
D. Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari si Arhiereilor-vicari
Art.131 – (1) Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari si Arhiereilorvicari
se face de catre Sfântul Sinod, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor
prezenti. În acest scop, Patriarhul, Mitropolitii, Arhiepiscopii si Episcopii pot propune unul sau
mai multi candidati.
(2) Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de catre Sfântul Sinod, la
propunerea Patriarhului facuta în consultare cu Sinodul Permanent.
(3) Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, prin vot secret, de catre
Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului facuta în consultare cu Sinodul Mitropolitan.
(4) Candidatii pentru functiile de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-vicar si Arhiereuvicar
trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute la art.130, alin.1 din prezentul Statut, iar cei
care nu sunt arhierei sunt supusi examinarii canonice prevazuta la art.130, alin. 6.
(5) Sedinta Sfântului Sinod pentru alegerea de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-vicar si
Arhiereu-vicar este prezidata de Patriarh. Alegerea se desfasoara în conditiile art.128 alin.2-9,
cu adaptarile adecvate.
(6) Daca respectivul candidat propus nu obtine voturile a jumatate plus unu din totalul
membrilor prezenti, ierarhul eparhiot poate propune un nou candidat, într-o alta sedinta, la
alegerea caruia se va aplica aceeasi procedura prevazuta în prezentul articol.
E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române de peste hotare
Art.132 – (1) Alegerea Mitropolitilor, Arhiepiscopilor si Episcopilor de la eparhiile
ortodoxe române de peste hotare se face de catre Sfântul Sinod din cei unu sau doi candidati
propusi de Adunarea Eparhiala a eparhiei vacante, conform statutelor de organizare si
functionare ale acestora aprobate de Sfântul Sinod. În cazul în care Adunarea Eparhiala propune
un singur candidat, iar acesta nu este ales de Sfântul Sinod, Adunarea Eparhiala va propune
Sfântului Sinod un al doilea candidat.
(2) În cazul înfiintarii de noi eparhii, Mitropolitul locului sau delegatul Sfântului Sinod
va proceda la organizarea eparhiilor nou înfiintate, inclusiv întocmirea statutelor eparhiilor
respective, informând periodic Patriarhia Româna despre stadiul misiunii sale.
(3) Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari de la eparhiile Ortodoxe Române de peste hotare
se aleg, prin vot secret, de catre Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului, facuta în consultare cu
organismele eparhiale prevazute în propriile statute de organizare si functionare aprobate de
Sfântul Sinod si în acord cu prevederile prezentului Statut.
F. Hirotonia si întronizarea
Art.133 – (1) Întronizarea se face potrivit rânduielilor canonice si dupa datinile Bisericii
Ortodoxe Române. Numele celor alesi se comunica Presedintelui României, Prim-Ministrului si
ministerului de resort. Întronizarea ierarhilor eparhioti din afara granitelor României va fi adusa
la cunostinta principalelor autoritati civile si bisericesti din tarile respective.
(2) Gramata de întronizare este emisa de catre Sfântul Sinod pentru Patriarhul
României, de catre Patriarhul României pentru Mitropoliti si de catre Mitropolit pentru
Arhiepiscopii si Episcopii sufragani. Pentru Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari si
Arhiereii-Vicari se va emite un Act de confirmare semnat de Presedintele Sfântului Sinod.
(3) În cazul când cel ales nu este arhiereu, el va fi hirotonit de catre Mitropolitul locului
î mpreuna cu cel putin alti doi Arhierei, si numai dupa aceea poate primi Gramata de întronizare
sau Actul de confirmare, dupa caz.

SECTIUNEA a III-a
Despre vacante

Art.134 – (1) În caz de vacanta a scaunului de Patriarh al României, locotenenta patriarhala îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevazuta în art.12, alin. 2 din prezentul Statut; în caz de indisponibilitate sau refuz, urmatorului, si asa mai departe.
(2) În caz de vacante ale scaunelor de Mitropolit, Arhiepiscop si Episcop eparhiot, Patriarhul României pentru Mitropoliti si Mitropolitii pentru eparhiile sufragane, vor numi loctiitori pâna la întronizarea noilor titulari.
(3) Pe durata vacantei, Loctiitorul de Patriarh, de Mitropolit, de Arhiepiscop si de Episcop eparhiot rezolva doar problemele curente ale eparhiei vacante, respectiv ale Administratiei Patriarhale, în cazul Loctiitorului de Patriarh, fara dreptul de a face modificari în legiuirile si structurile bisericesti sau de a schimba destinatia bunurilor bisericesti.
(4) În caz de vacante la protopopiate, parohii si mânastiri, Chiriarhii vor lua masuri pentru asigurarea suplinirii pâna la numirea noilor titulari.

CAPITOLUL al III-lea
SECTIUNEA I

Asistenta religioasa în Biserica Ortodoxa Româna
Art.135 – (1) Biserica Ortodoxa Româna, prin eparhiile sale, are responsabilitatea
asigurarii asistentei religioase si a personalului bisericesc aferent desfasurarii acesteia în parohii,
î n armata, în sistemul penitenciar, în unitati medicale, în asezaminte de asistenta sociala si în
unitati de învatamânt, în conditiile prevazute de lege, de protocoalele sau acordurile încheiate cu
autoritatile publice sau cu alte persoane juridice.
(2) Normele generale de asistenta religioasa în aceste unitati, cu caracter unitar în
î ntreaga Biserica Ortodoxa Româna, se aproba de catre Sfântul Sinod, cu respectarea conditiilor
prevazute de lege.
(3) Personalul clerical din aceste domenii se recruteaza, cu acordul Chiriarhului locului,
dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii în teologie, cu respectarea prevederilor
statutare si regulamentare bisericesti, în conditiile legii.
(4) Îndrumarea pastoral-misionara si jurisdictia canonic-disciplinara a personalului
clerical din aceste unitati, apartine în exclusivitate eparhiilor pe raza carora activeaza preotii
respectivi.
Art.136 – (1) Numirea, transferarea si revocarea personalului clerical care asigura
asistenta religioasa în unitatile prevazute la art.135, alin. 1 se fac cu acordul comun al eparhiei si
al unitatii angajatoare, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, în
conditiile prevazute de lege.
(2) Preotii, diaconii si cântaretii bisericesti de la parohii au îndatorirea de a acorda
asistenta religioasa tuturor categoriilor de credinciosi din unitatile militare, penitenciare,
medicale, asistenta sociala si din unitatile de învatamânt de pe raza parohiilor lor, ori de câte ori
vor fi solicitati.
SECTIUNEA a II-a
Asistenta sociala în Biserica Ortodoxa Româna
Art.137 – (1) Sistemul de asistenta sociala al Bisericii Ortodoxe Române este integrat si
functioneaza în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau în organizatii socialfilantropice
patronate de ea.
(2) Biserica Ortodoxa Româna, prin unitatile sale componente locale si centrale
(Parohia, Mânastirea, Protopopiatul, Vicariatul, Eparhia, Mitropolia si Patriarhia), precum si prin
organizatiile neguvernamentale care functioneaza cu aprobarea autoritatilor bisericesti
competente, asigura servicii sociale, acreditate conform legislatiei în vigoare.
(3) Personalul care îsi desfasoara activitatea în asezamintele de asistenta sociala ale
Bisericii se recruteaza, în primul rând, dintre absolventii Facultatilor de Teologie, specializarea
Teologie Sociala.
(4) Beneficiarii serviciilor sociale oferite în cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt
persoane, grupuri si comunitati aflate în situatii de dificultate, fara discriminare.
(5) Furnizorii de servicii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, prevazuti la
alin.2, îsi desfasoara activitatea sociala, în nume propriu sau prin parteneriate cu institutiile
specializate ale statului, ale administratiei locale sau ale organizatiilor neguvernamentale.
Art.138 – (1) Strategia si planurile de actiune în domeniul asistentei sociale bisericesti
se aproba de catre Sfântul Sinod, iar, la nivelul eparhiilor, de catre Consiliile Eparhiale.
(2) Elaborarea strategiei si a planurilor de actiune în domeniul asistentei sociale
bisericesti se realizeaza de catre Sectorul Social-Filantropic care functioneaza atât la nivelul
Administratiei Patriarhale, cât si la cel al eparhiilor.
Art.139 – (1) Locasurile de cult din institutiile amintite la art.135, alin.1 din prezentul
41
Statut functioneaza, de regula, ca sub-unitati de cult (paraclise), cu sau fara personalitate juridica,
arondate Protopopiatelor pe teritoriul carora se afla.
(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor sub-unitati de cult
prin acorduri încheiate cu institutile în cadrul carora functioneaza si care le administreaza, cu
respectarea prevederilor art.183, alin. 2 din prezentul Statut.
(3) Finantarea activitatii în domeniul social se asigura din resursele proprii ale
furnizorilor de servicii sociale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din
donatii si sponsorizari obtinute în conditiile prevazute de lege, din subscriptii publice, din
fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei
î n vigoare sau prevederilor prezentului Statut.
SECTIUNEA a III-a
Despre conferintele clerului
Art.140 – (1) Preotii si diaconii, inclusiv cei din mânastiri, sunt obligati sa participe la
Conferintele pastoral-misionare semestriale, de primavara si de toamna, precum si la
Conferintele administrative lunare, ca forma continua de perfectionare a pregatirii profesionale,
dupa absolvirea unei scoli teologice.
(2) Conferintele pastoral-misionare semestriale si Conferintele administrative lunare au
caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a. Apararea învataturii de credinta si a moralei ortodoxe,
b. Perfectionarea continua în domeniul liturgic si administrativ-bisericesc,
c. Aprofundarea si împrospatarea cunostintelor teologice de baza,
d. Perfectionarea ca predicatori si duhovnici,
e. Întarirea cooperarii si solidaritatii dintre parohii,
f. Însusirea de noi metode în activitatea misionar-pastorala,
g. Cunoasterea problemelor actuale ale vietii crestine si cautarea de solutii adecvate.
(3) Pentru una dintre Conferintele pastoral-misionare semestriale, care are caracter
unitar în întreaga Biserica Ortodoxa Româna, tema dezbaterii se stabileste anual de Sfântul
Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileste de fiecare eparhie potrivit cerintelor misionarpastorale
locale.
(4) Referatele sustinute în cadrul Conferintelor pastoral-misionare semestriale, apreciate
î n mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica în revistele eparhiale.
Art.141– (1) Perioadele de desfasurare si modalitatile de organizare ale Conferintelor
pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare Centru Eparhial.
(2) Conferintele administrative se organizeaza lunar, pe protopopiate, de catre fiecare
eparhie si au ca tematica subiecte de interes local misionar-pastoral, liturgic-duhovnicesc si
administrativ, economic-financiar si altele.
Art.142 – În scopul perfectionarii profesionale si a cunoasterii problemelor actuale ale
vietii si activitatii bisericesti generale si locale, Centrele eparhiale organizeaza anual, pe
protopopiate, conferinte ale cântaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti.
Art.143 – Conferintele pastoral-misionare semestriale, Conferintele administrative
lunare si Conferintele cântaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti vor fi
prezidate de Chiriarh sau de delegatul acestuia.
SECTIUNEA a IV-a
Distinctiile bisericesti
Art.144 – Pentru activitate deosebita în domeniul lucrarii bisericesti, sub raport liturgic,
didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodaresc-edilitar sau administrativ economic, preotii de mir pot primi urmatoarele ranguri onorifice bisericesti:
a. Sachelar,
b. Iconom,
c. Iconom stavrofor.
Art.145 – (1) Rangul de sachelar se acorda de catre Chiriarh preotilor care au o activitate bisericeasca bogata. Sachelarul poarta ca semn distinctiv brâu albastru.
(2) Rangul de iconom se acorda de Chiriarh, într-o sedinta a Permanentei Consiliului
Eparhial, preotilor sachelari, care au o activitate bisericeasca remarcabila. Iconomul poarta ca
semn distinctiv brâu rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(3) Rangul de iconom stavrofor se acorda de Chiriarh, într-o sedinta a Permanentei
Consiliului Eparhial, preotilor iconomi, care au o activitate bisericeasca exceptionala. Iconomul
stavrofor poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brâu rosu, iar la serviciile religioase,
bedernita.
(4) Pentru activitate îndelungata si deosebita, diaconilor din rândul clerului de mir li se
poate acorda de catre Chiriarh rangul de arhidiacon, cu dreptul de a purta cruce pectorala.
(5) În caz de abateri grave, aceste distinctii pot fi retrase de catre Chiriarh, direct, sau în
baza unei hotarâri consistoriale.
Art.146 – (1) Protopopii, în timpul functionarii lor în aceasta calitate, poarta ca semn
distinctiv cruce pectorala, brâu si culion rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali si inspectorii eparhiali cu functii
de conducere de la eparhii, precum si inspectorii cu functii de conducere de la Patriarhia
Româna, pe durata functionarii lor în aceste calitati, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala,
brâu si culion ciclamen.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general
bisericesc de la Patriarhia Româna, pe durata functionarii lor în aceste calitati, poarta ca semn
distinctiv cruce pectorala, brâu si culion violet.
(4) Cadrele didactice din învatamântul preuniversitar si universitar teologic pot fi
recompensate pentru activitatea lor cu ranguri acordate de Chiriarh.
Art.147 – (1) Pentru activitate meritorie îndelungata pe tarâm pastoral-misionar,
administrativ-bisericesc, didactic-educativ si social-filantropic, la propunerea Chiriarhilor,
Patriarhul acorda distinctia “Crucea Patriarhala” pentru clerici si mireni, cu Gramata.
(2) În acelasi scop, la nivelul eparhiilor, se pot institui, prin hotarâre a Permanentei
Consiliului Eparhial, distinctii arhiepiscopale si episcopale, dupa rangul eparhiei care le instituie, iar la Mitropolii, distinctii mitropolitane.

CAPITOLUL al IV-lea
Disciplina clerului

Art.148 – (1) Instantele disciplinare si de judecata bisericeasca pentru clericii de mir, preoti si diaconi în functiune si pensionari, precum si pentru cântareti, în probleme doctrinare, morale, canonice si disciplinare sunt:
A. De judecare în fond:
a. Consistoriul Disciplinar Protopopesc,
b. Consistoriul Eparhial.
B. De judecare în recurs:
Consistoriul Mitropolitan, pentru cererile de recurs admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan si de Sfântul Sinod.
(2) Organismele care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs sunt:
a. Sinodul Mitropolitan, care poate admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru
cazurile de depunerea din treapta, pronuntate de un Consistoriu Eparhial;
b. Sfântul Sinod, care admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru cazurile de caterisire, pronuntate de un Consistoriu Eparhial.
Art.149 – (1) Pe lânga fiecare protopopiat functioneaza Consistoriul Disciplinar Protopopesc.
(2) Consistoriul Disciplinar Protopopesc are un presedinte cleric si trei membri, dintre
care doi membri clerici, numiti pe termen de patru ani, de catre Chiriarh, dintre preotii din
protopopiat, doctori, absolventi de masterat sau licentiati în teologie, care au cel putin Gradul II
si cunostinte canonice, precum si un membru din rândurile cântaretilor bisericesti.
(3) Când se judeca numai cazuri ale preotilor, reprezentantul cântaret nu participa.
Art.150 – (1) Consistoriul Disciplinar Protopopesc functioneaza ca instanta disciplinara
si de judecata pentru cântaretii bisericesti si ca organism de împacare pentru neîntelegerile ivite
î n rândul personalului bisericesc, precum si între parohieni si preot.
(2) Daca partile nu s-au declarat împacate prin hotarârea data de Consistoriul
Disciplinar Protopopesc, cazul se transfera, în ultima instanta, la Consistoriul Eparhial.
(3) Hotarârile Consistoriului Disciplinar Protopopesc, privind cântaretii bisericesti, sunt
definitive, dupa aprobarea lor de catre Chiriarh si nu pot fi atacate în recurs la Consistoriul
Eparhial, cu exceptia celor care prevad pedeapsa destituirii acestora.
Art.151 – (1) Consistoriul Eparhial functioneaza la fiecare Episcopie si Arhiepiscopie si
este format din trei membri titulari si doi membri supleanti. Membrii Consistoriului sunt preoti,
cu cel putin Gradul II, doctori, absolventi de masterat sau licentiati în teologie, cu cunostinte
canonice si juridice.
(2) Membrii Consistoriului Eparhial se aleg la propunerea Chiriarhului de catre
Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani.
(3) Presedintele Consistoriului Eparhial se numeste de catre Chiriarh dintre membrii
titulari ai acestuia.
(4) Consistoriul are un grefier numit de Chiriarh, la propunerea presedintelui.
(5) La fiecare eparhie functioneaza Consistoriul Monahal Eparhial, compus din 3-5
membri numiti de Chiriarh, pentru judecarea cauzelor personalului monahal primite de la
Chiriarh sau de la Consiliile de Judecata ale mânastirilor, cu aprobarea Chiriarhului.
Art.152 – Hotarârile Consistoriului Eparhial aprobate de catre Chiriarh devin definitive
si executorii.
Art.153 – (1) Pe lânga fiecare Mitropolie functioneaza Consistoriul Mitropolitan ca instanta de judecare a recursurilor admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan sau de Sfântul Sinod.
(2) Consistoriul Mitropolitan se compune din 3-5 membri titulari si 2 supleanti, preoti
numiti de Mitropolit dintre preotii desemnati de Adunarile Eparhiale ale eparhiilor sufragane, altii decât cei desemnati în Consistoriile Eparhiale, cu îndeplinirea conditiilor prevazute la art.151, alin. 1 din prezentul Statut.
(3) Presedintele Consistoriului Mitropolitan este numit de Mitropolit dintre membrii
acestuia, grefierul fiind desemnat tot de Mitropolit dintre clericii din administratia eparhiei de
scaun a acestuia.
(4) Consistoriul Mitropolitan da hotarâri definitive si executorii, prin aprobarea lor de
catre Mitropolitul locului.
Art.154 – (1) Sinodul Mitropolitan, ca organism care se pronunta asupra admisibilitatii
cererilor de recurs, delibereaza sub presedintia Mitropolitului locului.
(2) Sinodul Mitropolitan primeste si examineaza recursurile clericilor depusi din treapta
preotiei de catre un Consistoriu Eparhial din cadrul Mitropoliei. Recursurile admise, în principiu,
de Sinodul Mitropolitan sunt trimise Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului,
iar sentinta se aproba de catre Mitropolit.
Art.155 – Sfântul Sinod, ca organism care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de
recurs, primeste si examineaza recursurile clericilor caterisiti de catre un Consistoriu Eparhial. Recursurile admise, în principiu, de Sfântul Sinod sunt trimise Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinta se aproba de catre Patriarh.
Art.156 – (1) Hotarârile instantelor disciplinare si de judecata eparhiale devin executorii numai dupa investirea lor cu formula executorie de catre Chiriarh.
(2) Hotarârile instantelor de recurs devin executorii dupa aprobarea lor de catre Mitropolit sau Patriarh, dupa caz.
(3) Sfântul Sinod, cu avizul Chiriarhului locului, aproba sau respinge cererile de iertare
ale preotilor sanctionati cu pedeapsa caterisirii care, dupa recurs, a ramas definitiva.
(4) Sinodul Mitropolitan, cu avizul Chiriarhului locului, aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor sanctionati cu pedeapsa depunerii din treapta preotiei care, dupa recurs, a ramas definitiva.
(5) Hotarârile instantelor disciplinare si de judecata se pun în aplicare de catre
autoritatile bisericesti investite în acest scop.
(6) În virtutea autonomiei cultelor prevazuta de lege si a competentelor specifice lor,
instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna, iar hotarârile
instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile în fata instantelor civile.
Art.157 – Sfântul Sinod este unica instanta de judecata canonica a membrilor sai pentru
orice fel de abateri de la învatatura si disciplina Bisericii.
Art.158 – În caz de urgenta pastorala, potrivit prevederilor Sfintelor Canoane,
Chiriarhul poate hotarî singur sanctiuni disciplinare pentru personalul bisericesc din eparhie.
Art.159 – Personalul bisericesc trimis în fata instantelor disciplinare si de judecata
bisericeasca în calitate de acuzat, poate fi asistat în fata tuturor instantelor bisericesti de un
aparator bisericesc acreditat, ales de acuzat.
Art.160 – Cererile de revizuire a sentintelor de caterisire, bine motivate, însotite de
actele necesare, vor fi adresate Patriarhului, ca Presedinte al Sfântului Sinod, care le va trimite
spre rejudecare Consistoriului Mitropolitan competent.

PARTEA A III-A
INSTITUTII BISERICESTI CU SCOP MISIONAR

Art.161 – În Biserica Ortodoxa Româna functioneaza, ca institutii cu scop misionar:
A. Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române cu patrimoniu distinct, având sectoarele: Editura, Tipografie si Ateliere, la nivelul central al Patriarhiei;
B. Institutii media: posturi de radio si televiziune, centre si birouri de presa, agentii de stiri, cotidiane si periodice etc., la nivelul Patriarhiei Române si al eparhiilor;
C. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti, la fiecare eparhie.
A. Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Art.162 – (1) Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este condus
de Patriarh, iar activitatea sa este coordonata de unul din Episcopii-vicari patriarhali, fiind
administrat de Permanenta Consiliului National Bisericesc.
(2) Produsele Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române se
distribuie eparhiilor, parohiilor, mânastirilor si credinciosilor prin magazinele bisericesti
eparhiale.
(3) Editura si Tipografia Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
au exclusivitate în privinta editarii, tiparirii si difuzarii Sfintei Scripturi, a cartilor de cult si a
manualelor de teologie, care se vor tipari numai cu aprobarea Sfântului Sinod.
Art.163 – Eparhiile pot organiza singure edituri si tipografii, precum si ateliere de
pictura si de confectionat icoane, de tesatorie si croitorie de vesminte preotesti, de broderie, de
tesut covoare, de lumânari etc., pentru a împlini în exclusivitate cerintele unitatilor de cult din eparhie.
Art.164 – Sfântul Sinod aproba anual Calendarul Bisericesc pe baza textului elaborat de
Cancelaria Sfântului Sinod, care se tipareste la Tipografia Institutului Biblic si tipografiile
eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar difuzarea se face în conditiile stabilite anual
de Sfântul Sinod, numai în cuprinsul fiecarei eparhii.
Art.165 – Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, precum si
eparhiile care au tipografii si ateliere proprii, sunt obligate a lua masurile necesare pentru
respectarea prevederilor legale în vigoare privind dreptul exclusiv al Bisericii de a produce si
valorifica obiectele si bunurile necesare activitatii de cult.
Art.166 – Pentru sustinerea activitatilor pastoral-misionare, cultural-educative si socialfilantropice,
Biserica Ortodoxa Româna, prin unitatile sale de cult, poate desfasura activitati
economico-gospodaresti.
B. Institutii media
Art.167 – La nivelul Patriarhiei Române si al eparhiilor pot functiona, sub directa
î ndrumare a Chiriarhului, institutii media (posturi de radio si de televiziune, centre si birouri de
presa, agentii de stiri, cotidiane si periodice etc.), a caror activitate se aproba de organismele
bisericesti abilitate, în conditiile legii.
C. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti
Art.168 – Casele de ajutor reciproc ale clerului si salariatilor bisericesti din eparhii au
ca scop acordarea de împrumuturi si ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea
acestora se va desfasura potrivit propriului regulament.

PARTEA a IV-a
DISPOZITII DIVERSE

A. Dispozitii privind patrimoniul bisericesc
Art.169 – Totalitatea bunurilor apartinând parohiilor, schiturilor, mânastirilor,
protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si Patriarhiei,
asociatiilor si fundatiilor constituite de Biserica, fondurile destinate unui scop bisericesc, precum
si averile bisericilor fundationale, alcatuiesc patrimoniul bisericesc care apartine Bisericii
Ortodoxe Române, iar regimul lui este reglementat de prezentul Statut. Bunurile aflate în
folosinta fac de asemenea parte din patrimoniul bisericesc si se administreaza conform actelor de
dobândire si dispozitiilor prezentului Statut.
Art.170 – (1) Din punct de vedere al destinatiei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde
bunuri sacre si bunuri comune.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfintire sau binecuvântare sunt destinate
exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Proprietatea asupra
bunurilor sacre este exclusiv bisericeasca, iar cedarea folosintei poate fi acordata pe un termen de
pâna la 3 ani, cu posibilitatea de reînnoire.
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfintire sau binecuvântare sunt destinate cultului
divin, precum: lacasurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele si
vesmintele bisericesti, cartile de ritual, cimitirele etc.
(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim juridic si: casa
parohiala, vatra parohiala si mânastireasca, incinta Centrului eparhial, a Centrului Patriarhal,
resedintele chiriarhale, chiliile mânastirilor si schiturilor, bunurile pretioase, cu valoare artistica,
istorica sau datorita materialului din care sunt confectionate, precum: picturile, sculpturile,
tesaturile artistice, miniaturile, cartile rare, documentele, lucrarile din materiale scumpe etc.
(5) Bunurile comune sunt cele destinate întretinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor
culturale, de caritate si asistenta sociala, ca si pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii.
46
(6) Bunurile comune afectate întretinerii bisericilor si slujitorilor bisericesti, operelor
culturale, de asistenta sociala si filantropica, precum si pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale
Bisericii sunt: edificiile scolilor bisericesti, edificiile administratiilor bisericesti, muzeele
religioase, asezamintele si institutiile culturale, filantropice si economice, terenurile agricole,
padurile, pasunile, viile, livezile, gradinile, drepturile patrimoniale, creantele, partile sociale,
actiunile, fondurile, hârtiile de valoare, averea în numerar etc.
(7) Terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livada etc.) si padurile unitatilor de cult ale
Bisericii Ortodoxe Române vor fi folosite conform dispozitiilor stabilite de organismele
bisericesti competente.
(8) Normele generale si obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unitatilor
bisericesti din cuprinsul Patriarhiei Române se aproba de Sfântul Sinod.
(9) Apartenenta unui bun la categoria bunurilor sacre, în caz de îndoiala, se stabileste de
catre Sinodul Mitropolitan.
(10) Transmiterea cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor imobile
care apartin parohiilor, mânastirilor, protopopiatelor si altor institutii bisericesti cu personalitate
juridica din cuprinsul eparhiei (vânzare, cumparare, închiriere, schimbare etc.), precum si
grevarea cu sarcini sau afectarea de servituti a acestor bunuri prevazute la alin.6 si 7, se aproba
de Consiliul Eparhial, iar înstrainarea bunurilor imobile (cladiri si terenuri) ale Centrului
eparhial, de catre Sinodul Mitropolitan.
(11) Pentru îndeplinirea unor obiective misionar-pastorale si social-filantropice la nivel
de eparhii, prin aprobarea Adunarilor Eparhiale, unele proprietati ale parohiilor si mânastirilor
pot fi administrate în mod unitar si solidar de organismul eparhial abilitat în acest scop.
Art.171 – (1) Fondurile arhivistice si bibliotecile mânastirilor, parohiilor,
protopopiatelor, Episcopiilor, Arhiepiscopiilor, Mitropoliilor si ale Patriarhiei sunt proprietatea
exclusiva a acestora, nu pot fi înstrainate, grevate sau urmarite si au regimul juridic al arhivelor
si bibliotecilor private.
(2) Organizarea si functionarea fondurilor arhivistice si a bibliotecilor unitatilor
administrative bisericesti se face potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti si a
normelor legale în vigoare.
Art.172 – În cazul desfiintarii unei unitati de cult sau a unei biserici fundationale,
proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unitatii de cult superioare ierarhic ce va
dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul
bisericesc fara stapân revine eparhiei în jurisdictia teritoriala a careia se afla.
Art.173 – Patrimoniul fundatiilor si asociatiilor bisericesti cu personalitate juridica
constituite de Biserica este proprietatea acestora si se administreaza de Biserica în limita si în
conditiile actelor constitutive si conform dispozitiilor prezentului Statut.
Art.174 – Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel – contributii, donatii,
succesiuni, legate – precum si orice alte bunuri intrate în patrimoniul unitatilor componente ale
Bisericii Ortodoxe Române, din tara si din afara granitelor tarii, nu pot face obiectul revendicarii
lor ulterioare.
Art.175 – (1) Biserica Ortodoxa Româna si partile ei componente pot detine în
proprietate bunuri în strainatate a caror situatie se reglementeaza potrivit prevederilor statutare si
regulamentare proprii si legislatiei statelor pe teritoriul carora se afla respectivele proprietati.
(2) Situatia bunurilor bisericesti sau similare din strainatate, proprietate a statului român
date în administrare eparhiilor ortodoxe române din afara granitelor tarii si unitatilor lor, se va
reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale între Patriarhia Româna, unitatea interesata si statul
român.
Art.176 – (1) Dobândirea, înstrainarea, grevarea si administrarea patrimoniului
bisericesc, controlul si verificarea gestionara se desfasoara în conformitate cu prevederile
statutare si regulamentare în vigoare. Forma definitiva a acestor acte este cea aprobata de
Consiliul Eparhial, respectiv de Sinodul Mitropolitan.
(2) În cazul aprobarii înstrainarii unor bunuri bisericesti, unitatile bisericesti ortodoxe au
drept de preemtiune.
(3) Actele juridice având ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, încheiate cu
î ncalcarea prevederilor prezentului Statut, sunt lovite de nulitate absoluta.
B. Dispozitii cu privire la edificiile bisericesti si cimitirele parohiale
I. Edificiile bisericesti
Art.177 – Bisericile sunt:
a. Parohiale si filii;
b. De cimitir;
c. Fundationale;
d. Izolate;
e. Paraclise;
f. Catedrale;
g. De mânastiri;
h. Din strainatate;
i. Din armata, sistemul penitenciar, unitati medicale, asezaminte de asistenta sociala,
unitati de învatamânt etc.
Art.178 – (1) Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate
patrimoniului eparhiei si stau sub jurisdictia si controlul autoritatii Arhiepiscopiei sau Episcopiei.
Daca într-o parohie sunt mai multe biserici, Chiriarhul desemneaza pe cea de capetenie ca
biserica parohiala.
(2) În municipiile resedinta eparhiala ca si în municipiile resedinta de judet, Chiriarhul
va desemna catedrala. Acolo unde exista Episcop-vicar sau Arhiereu-vicar, Chiriarhul îi va
desemna acestuia o biserica de slujire.
(3) Se considera anexe ale lacasului de cult si urmeaza regimului juridic al acestuia
urmatoarele constructii: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa
parohiala cu dependintele sale, muzeul eparhial, manastiresc sau parohial, incinta pentru aprins
lumânari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamântul cu
caracter social-filantropic, arhondaricul, chilia, trapeza, orice incinta pentru desfasurarea
activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta Chiriarhului precum si altele
asemenea. Prin asezamânt cu caracter social-filantropic se întelege caminul de copii, azilul de
batrâni, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare.
Art.179 – Bisericile din cimitire se afla în administrarea parohiilor, a mânastirilor, a
protopopiatelor sau în directa dependenta de Centrul eparhial.
Art.180 – (1) Bisericile fundationale, întemeiate pe baza actelor de fundatii se conduc
potrivit acelor acte de catre Chiriarh sau delegatul sau. Ele stau sub jurisdictia si controlul
autoritatii Arhiepiscopiei si Episcopiei din punct de vedere religios, administrativ-patrimonial si
gestionar ca si bisericile parohiale, supunându-se acelorasi drepturi si obligatii fata de eparhie.
(2) Actele de fundatie ale acestor biserici vor fi puse întotdeauna în acord cu dispozitiile
prezentului Statut de catre autoritatile bisericesti. În caz contrar, biserica, cu toate bunurile ei
mobile si imobile, trece în administrarea eparhiei.
(3) Daca o asociatie sau fundatie social-filantropica ori cultural-bisericeasca s-ar desfiinta, întregul ei patrimoniu trece în proprietatea eparhiei pe teritoriul careia se afla.
Art.181 – O biserica, imediat dupa sfintirea ei, trece în proprietatea si folosinta unitatilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul si cladirile afectate ei si sta sub dispozitiile 48 acestui Statut, tinându-se seama si de actele de fundatie. Eventualele conditii testamentare contrare acestui Statut se vor considera nule.
Art.182 – (1) Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo asezare omeneasca apartin eparhiei pe teritoriul careia se afla si sunt în grija si administrarea acelei eparhii.
(2) Bisericile si edificiile monumente istorice cu caracter religios apartin, de asemenea, eparhiei pe teritoriul careia se afla si se administreaza de catre aceasta.
Art.183 – (1) Paraclisele de la resedintele eparhiale stau sub autoritatea directa a Chiriarhului, iar cele de la mânastiri sub autoritatea mânastirii de care apartin.
(2) Paraclisele, capelele si bisericile din cadrul unitatilor militare, din sistemul penitenciar, din unitatile medicale, din asezamintele de asistenta sociala, din unitatile de învatamânt si din alte institutii, depind direct de Chiriarh, sunt arondate protopopiatelor pe raza carora functioneaza si nu li se poate schimba destinatia de locas de cult al Bisericii Ortodoxe Române.
Art.184 – Bisericile de orice categorie se pot edifica pe teren proprietate a Bisericii sau concesionat acestui scop, pe baza de cereri si documente depuse la Centrul eparhial, numai cu aprobarea si binecuvântarea Chiriarhului, fie ca sunt noi, se recladesc sau se transforma dintr-un alt edificiu.
Art.185 – (1) Unitatile de cult pot solicita si primi de la autoritatile administratiei publice centrale si locale fonduri în vederea construirii, repararii, conservarii si întretinerii locasurilor de cult si edificiilor bisericesti, în conditiile prevazute de lege.
(2) În privinta locasurilor de cult si a edificiilor bisericesti care fac parte din patrimoniul cultural-national, autoritatile de stat pot efectua lucrari de restaurare si întretinere a acestora, cu consultarea prealabila a eparhiilor pe raza carora acestea functioneaza.
II. Cimitirele parohiale si mânastiresti
Art.186 – (1) Fiecare parohie si mânastire are dreptul sa detina sau sa înfiinteze cel putin un cimitir pentru îngroparea credinciosilor decedati, care este proprietatea parohiei sau a mânastirii.
(2) Cimitirele parohiale si mânastiresti, ca bunuri sacre destinate exclusiv si direct cultului, sunt insesizabile si imprescriptibile si nu pot fi înstrainate, schimbate, grevate sau sechestrate.
Art.187 – (1) Cimitirul se administreaza de catre Consiliul Parohial, Consiliul Mânastiresc sau Protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.
(2) La parohie, cimitirul sta sub supravegherea preotului paroh, a epitropului si a Consiliul Parohial, iar la mânastire, a staretului (staretei), care sunt datori a se îngriji deî mprejmuirea si întretinerea lui.
(3) Locul de veci concesionat ramâne proprietatea parohiei sau a mânastirii, iar dreptul de concesiune nu poate fi vândut de titular, transmiterea acestuia putând fi facuta doar prin succesiune catre sot sau rude pâna la gradul IV.
(4) Locuri de înmormântare mai pot fi atribuite si în folosinta temporara sau gratuita tot prin hotarârea organismelor parohiale si mânastiresti.
(5) Tarifele si taxele pentru concesionarea si întretinerea locurilor de înmormântare din cimitirele parohiale si cele mânastiresti, precum si pentru prestarea serviciilor specifice din cimitir se vor stabili de Consiliul Parohial sau de Consiliul Economic al mânastirii si nu vor putea depasi tarifele ce se percep la cimitirele administratiei publice locale de aceeasi categorie.
(6) Este interzisa conditionarea oficierii slujbei înmormântarii de plata oricarei taxe fixate de preot sau de Consiliul Parohial.
Art.188 – Cimitire parohiale si mânastiresti noi se înfiinteaza cu aprobarea Consiliului 49 Eparhial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
C. Dispozitii privind cheltuielile bisericesti si ajutorul Statului
Art.189 – Cheltuielile pentru întretinerea si functionarea unitatilor de cult, precum si pentru reparatii si constructii noi vor fi acoperite din contributiile benevole ale credinciosilor, din veniturile unitatilor de cult obtinute din activitati proprii si din contributii de la bugetul de stat, de la bugetul autoritatilor publice locale si al altor institutii, în conditiile legii.
Art.190 – Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum si a personalului clerical si neclerical se face conform normelor generale în vigoare în Biserica Ortodoxa Româna, prin contributii de la bugetul propriu al unitatilor de cult, prin contributii de la bugetul de stat, de
la bugetul administratiilor publice locale si al altor institutii, în conditiile legii.
Art.191 – (1) Unitatile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din tara si din afara granitelor tarii pot solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Româna, precum si subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru sprijinirea unor activitati pastorale, spiritualculturale,
sociale si edilitare.
(2) Activitatea unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române în calitate de furnizor de servicii sociale este recunoscuta si sprijinita de stat, în care scop pot fi încheiate parteneriate si acorduri aprobate prin lege.
D. Dispozitii privind dreptul de succesiune al ierarhilor si al monahilor
Art.192 – Eparhiile au vocatie asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor lor.
Art.193 – Bunurile calugarilor si calugaritelor aduse cu dânsii sau donate mânastirii la intrarea în monahism, ca si cele dobândite în orice mod în timpul vietuirii în mânastire, ramân în totalitate mânastirii de care apartin si nu pot face obiectul revendicarilor ulterioare.
Art.194 – Pentru ierarhii pensionati sau retrasi, Sfântul Sinod va reglementa drepturile acestora în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti.
E. Dispozitii privind stemele si sigiliile eparhiale
Art.195 – Patriarhia Româna are propriul drapel în urmatoarea descriere: forma dreptunghiulara, latimea fiind egala cu 2/3 din lungimea sa; culoarea de fond este alb; în centru se afla imprimata stema Patriarhiei în descrierea aprobata.
Art.196 – (1) Stema Patriarhiei, precum si stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si Episcopiilor din tara si din afara granitelor tarii se aproba de Sfântul Sinod.
(2) Stema Mitropoliei este comuna cu stema Arhiepiscopiei în care îsi are resedinta.
Art.197 – (1) Fiecare eparhie are propriul sigiliu pe care este reprezentata stemaî nconjurata de denumirea acesteia înscrisa la art.6 din prezentul Statut.
(2) Sigiliul Mitropoliei este comun cu sigiliul Arhiepiscopiei în care îsi are resedinta.
(3) Sfântul Sinod are un sigiliu aflat în pastrarea Cancelariei Sfântului Sinod care se aplica pe documentele semnate de Patriarh în calitate de Presedinte al organismelor centrale deliberative, executive si administrative, pe Tomosurile Sinodale, pe Gramatele si Actele Sinodale si Patriarhale.
(4) Organismele centrale administrative si Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române cu sectoarele lor, Administratia Eparhiala si Cancelaria Eparhiala cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile si mânastirile au propriile sigilii, cu aprobarea autoritatii superioare bisericesti.

F. Dispozitii privind Buletinul Oficial si revistele centrale bisericesti

Art.198 – (1) Patriarhia Româna publica urmatoarele reviste si periodice centrale bisericesti: Revista “Biserica Ortodoxa Româna”, Buletinul Oficial al Patriarhiei Române; Revista “Ortodoxia” pentru problemele teologice de ordin interortodox, inter-confesional si 50
inter-religios; Revista “Studii Teologice” a Facultatilor de Teologie Ortodoxa; Revista “Vestitorul Ortodoxiei”; Revista “Chemarea Credintei” si Cotidianul “Ziarul Lumina”.
(2) Abonarea la revistele centrale bisericesti, prevazute la alineatul precedent, este obligatorie pentru toate unitatile de cult ale Patriarhiei Române.
G. Dispozitii privind incompatibilitati în organismele de conducere
Art.199 – În întreaga Biserica Ortodoxa Româna nimeni nu poate fi în acelasi timp:
a. Membru al Consiliului Eparhial si al Consistoriului Eparhial;
b. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru ales al Adunarii Eparhiale;
c. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru al Consistoriilor bisericesti;
d. Nu pot fi alesi membri ai Consistoriului Disciplinar Protopopesc, ai Consistoriului Eparhial si ai Consistoriului Mitropolitan cei ce sunt înruditi între ei sau cu Chiriarhul respectiv, pâna la al patrulea grad de sânge si al doilea de cuscrie;
e. Salariat în administratia si controlul bisericesc eparhial si membru în organismele bisericesti de disciplina.
Art.200 – Nici un preot, diacon sau mirean, membru al vreunui organism bisericesc deliberativ, executiv, administrativ, de control si de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la solutionarea urmatoarelor cauze:
a. A cauzei proprii sau a celor ce le pot aduce pagube ori câstig personal;
b. A cauzelor rudeniilor, pâna la al patrulea grad de sânge sau al doilea de cuscrie;
c. A cauzelor parintilor sau copiilor adoptivi, precum si a cauzelor celor ce stau sub tutoratul sau curatela lor;
d. A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experti sau pe care le-au anchetat;
e. A cauzelor la a caror decidere au luat odata parte într-o instanta inferioara.

DISPOZITII FINALE

Art.201 – (1) Acest Statut, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pe temeiul principiilor si dispozitiilor generale, cuprinse în Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalitatile dupa care Patriarhia Româna îsi reglementeaza, conduce si administreaza lucrarea sa religioasa, misionar-pastorala, cultural-educativa, social-filantropica, fundationala si patrimoniala, este si ramâne obligatoriu pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna din tara si din afara granitelor tarii.
(2) se aplica prin regulamente specifice de activitate care au aceeasi autoritate canonica si juridica cu cea a prezentului Statut. Regulamentele specifice diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfântul Sinod.
Art.202 – Sfântul Sinod aproba si modifica prezentul Statut cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.
Art.203 – Prezentul Statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române a fost aprobat de Sfântul Sinod la data de 28 noiembrie 2007 si intra în vigoare dupa publicarea în Monitorul Oficial a Hotarârii de Guvern pentru recunoasterea acestuia.
Art.204 – La data intrarii în vigoare a prezentului Statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române, se abroga Statutul votat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19-20 octombrie 1948 si recunoscut prin Decretul nr.233 din 23 februarie 1949 al Prezidiului Marii Adunari Nationale cu toate modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
Art.205 – Pâna la elaborarea si aprobarea noilor regulamente, ramân în vigoare prevederile actualelor regulamente, în masura în care acestea nu contravin prezentului Statut.